Minimum 3 ore de fizică în curriculumul de specialitate la Matematică-informatică în ultimii 2 ani de liceu, ore în toți anii la specializări pe filiera tehnologică – Apel semnat de președintele Societății Române de Fizică, reprezentanții Academiei Române și decanii facultăților de profil din țară / Ei invocă rolul-cheie al Fizicii în motoarele dezvoltării și economiei globale: tehnologie, mediu, medicină

Reducerea numărului de ore de fizică sau absența lor la anumite clase în filiere și specializări care ar trebui să acorde interes acestei discipline este sancționată într-o serie de „Observații” asupra proiectelor de planuri-cadru de liceu, formulate de reprezentanții Academiei Române, de Societatea Română de Fizică și de decanii facultăților de profil din mai multe universități mari din țară. Ei cer în apelul lor, transmis redacției Edupedu.ro, o serie de modificări la proiectele de planuri-cadru, pentru cu privire la numărul necesar de ore de fizică la anumite filiere și specializări.

Ei invocă, în același timp, 10 evoluții-cheie din economie și societate, de la noile tehnologii la dezvoltarea medicală, mediu, gândirea critică sau explorarea spațiului, care relevă, potrivit semnatarilor, importanța studierii Fizicii în mod substanțial, în învățământul liceal.   

Autorii apelului spun: „constatăm cu îngrijorare că o serie de modificări în planurile-cadru propuse pentru învățământul liceal cu frecvență zi vor aduce o serioasă atingere nivelului de cunoștințe în domeniul științelor naturii, în particular al fizicii, astfel:

• la specializarea matematică-informatică, reducerea numărului de ore la clasele a XI-a și a XII-a la doar 2 ore pe săptămână în curriculumul de specialitate (CS) fix;
• lipsa prezenței disciplinei fizică din curriculumul de specialitate (CS) la clasele a IX-a și a X-a, la filiera tehnologică, toate specializările/calificările profesionale.”

Drept urmare, ei propun următoarele schimbări la proiectele de planuri-cadru, spunând că ele au în vedere „argumentele solide cu privire la rolul Fizicii în societatea modernă”:

• „pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică:
  • asigurarea unui număr de minim 3 ore pe săptămână în curriculumul de specialitate fix la clasele a XI-a și a XII-a;
• pentru filiera tehnologică, profilul tehnic, toate specializările/calificările profesionale:
  • asigurarea unui număr de minim 3 pe săptămână la clasele a IX-a și a X-a cu o distribuție de 1 oră în trunchiul comun și 2 ore în curriculumul de specialitate și respectiv 2 ore în curriculumul de specialitate în clasele a XI-a și a XII-a
• pentru   filiera   tehnologică,   profilul   resurse   naturale   și   protecția   mediului   toate specializările/calificările profesionale:
  • asigurarea unui număr de minim 2 pe săptămână la clasele a IX-a și a X-a cu o distribuție de 1 oră în trunchiul comun și 1 oră în curriculum de specialitate și respectiv 1 oră în curriculum de specialitate la clasele a XI-a și a XII-a.”

„Prin planurile propuse, sistemul nostru de învățământ se îndreaptă într-o direcție contrară” interesului pentru STEM

Potrivit Observațiilor citate, „cu siguranță în domeniul științelor fundamentale există o scădere care se identifică inclusiv în calitatea și numărul de cadre didactice care de 15-20 de ani aleg cariera didactică pentru disciplinele de fizică și chimie. Acest efect nu este specific doar pentru România, dar în alte țări din Europa și din lume se depun eforturi substanțiale pentru inducerea interesul elevilor pentru zona STEM. Prin planurile propuse, sistemul nostru de învățământ se îndreaptă într-o direcție contrară, și nu numai din perspectiva fizicii”.

Apelul arată:

• „ Un număr redus de ore la disciplina Fizică va conduce la scăderea capacității creative a tinerilor, și a societății în general, pentru domeniile de vârf, România urmând a se îndrepta cu pași tot mai mari înspre consolidarea statutului său de țară outsourcing în dauna unui statut de țară inovativă, creativă și antreprenorială.”

Semnatarii apreciază că, „generație după generație, riscăm să devenim doar niște simpli și umili utilizatori ai tehnologiei, neavând, cei mai mulți dintre noi, măcar o vagă idee despre modul în care funcționează aplicațiile tehnologice și pe ce se bazează acestea. Tinerii, în special, se acomodează foarte ușor cu tehnologia, dar nu înțeleg de la început cum și de ce funcționează în felul în care funcționează diverse dispozitive”.

Cele 10 evoluții din economie și societate care, spun autorii, arată cât de importantă este studierea Fizicii:

„1. Tehnologiile emergente – Fizica stă la baza inovațiilor în domenii precum tehnologiile cuantice (materiale cuantice, comunicații și calculatoare cuantice) cu aplicații directe în dezvoltarea inteligenței artificiale, fapt recunoscut și recompensat recent prin premii Nobel, energia regenerabilă și nanotehnologiile. Fizica reprezintă baza tuturor tehnologiilor avansate și convenționale, domeniile inginerești fiind în esență Fizică aplicată.

2.   Tranziția energetică și sustenabilitatea – Studiul fizicii este esențial pentru dezvoltarea de surse de energie curată, cum ar fi fuziunea nucleară și perfecționarea panourilor solare și bateriilor. De asemenea, Fizica este esențială pentru dezvoltarea unor noi paradigme legate de dispozitive și aplicații cu eficiență energetică ridicată.

3. Explorarea spațială – Obiective precum colonizarea Lunii și a planetei Marte, telescoapele avansate și căutarea vieții în Univers necesită cunoștințe avansate de fizică.

4. Medicină avansată – Fizica medicală ajută la  dezvoltarea  tehnologiilor  imagistice (RMN, CT, PET) și terapiilor moderne, inclusiv cele bazate pe fizica particulelor (protonoterapie, hadronterapie). Pe această direcție, Fizica se află la zona de convergență cu celelalte domenii: medicină, chimie, biologie și are un rol esențial în dezvoltarea unor paradigme noi atât pe partea de diagnoză și tratament dar și la nivel fundamental prin contribuția la înțelegerea mecanismelor aferente.

5. Introducerea calculatoarelor cuantice – Calculele cuantice, bazate pe principiile mecanicii cuantice, revoluționează criptografia, puterea de calcul, modelarea moleculară și inteligența artificială. Recompensată cu premiul Nobel pentru Fizică în 2022, a doua revoluție cuantică aduce Fizica în prim plan în tehnologiile emergente ce vor exploata concepte precum nondeterminismul și nonlocalitatea realității cuantice respectiv intercorelațiile cuantice și teleportarea cuantică a informației.

6. Internetul și telecomunicațiile – Fizica este esențială pentru tehnologii precum 5G/6G, comunicațiile optice avansate și internetul cuantic. Internetul cuantic reprezintă o necesitate în securizarea comunicațiilor  viitorului într-un context în care  odată cu perfecționarea capacității de calcul și în special a calculatoarelor cuantice cheile de actuale de criptare clasica vor deveni vulnerabile.

7. Schimbările climatice și meteorologia – Înțelegerea fizicii atmosferei ajută la prognoze climatice mai bune, la modelarea schimbărilor climatice și dezvoltarea de soluții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Complexitatea acestor fenomene va putea fi analizată, modelată și înțeleasă doar pe baza unei abordări specifice Fizicii, combinată cu tehnicile de modelare moderne oferite de Inteligența Artificială și resursele de calcul avansat ce trebuie însă să fie sinergic exploatate printr-o abordare de Fizician.

8. Materiale avansate și aplicații emergente – Fizica contribuie la descoperirea de noi materiale, cu proprietăți predefinite cum ar fi supraconductorii la temperaturi ridicate, nanomaterialele, metalele lichide și metamaterialele dar și a materialelor cuantice cu proprietăți specifice aplicațiilor în tehnologiile emergente neuromorfice și cuantice. In vederea proiectării și studiului unor astfel de materiale, Fizica are un rol esențial atât în faza de proiectare teoretică a materialelor pe baza unor modele complexe cât și în etapele de elaborare și caracterizare propriu-zisă respectiv proiectarea și fabricarea dispozitivelor bazate pe aceste materiale.

9. Transport eficient – Fizica contribuie la dezvoltarea unor mijloace de transport moderne, cum ar fi trenuri pe bază de levitație magnetică, vehicule electrice mai eficiente, fiind motorul progresului în mobilitate. Dezvoltarea acestor elemente se întrepătrunde sinergic cu rolul esențial pe care îl are fizica în toate tehnologiile legate de conversia și stocarea diverselor forme de energie: electrică, mecanică, termică, radiantă, etc.

10. Îmbunătățirea educației și gândirii critice – prin modul de abordare a unor probleme complexe pe baza unor algoritmi ce pleacă de la observație, formularea ipotezelor, efectuarea unor experimente sau modelare teoretică, elaborarea unor legi sau teorii urmate de extrapolare și predictibilitate, studiul fizicii dezvoltă abilități esențiale utile în orice domeniu al viitorului, de exemplu gândirea logică, analiza datelor, corelații multiproces și modelarea matematică.”

Apelul este semnat de Vasile Bercu – Președintele Societății Române de Fizică, Voicu Lupei – Președintele Secției Științe Fizice a Academiei Române, Nicolae Zamfir – Vicepreședinte al Academiei Române, Simion Aștilean – Secția Științe Fizice a Academiei Române, decanii Facultăților de Fizică din Universitatea din București, Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, directorul departamentului de profil de la Universitatea din Craiova.

DOCUMENT DESCARCĂ Apelul integral:

Foto: © Ivanov Vadim | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.