Nicio facultate cu programe de studii în informatică din țară nu va putea primi cu 33% mai mulți bani pentru fondul de burse și protecție socială per student, așa cum prevede legea educației în învățământul superior în vigoare pentru facultățile cu programe de studii în științe, tehnologie, inginerie și matematică (ȘTIM), pentru că Ministerul Educației a scos informatica din acest ansamblu de discipline care, în alte țări, o conține în forma unor diverse programe de studii. Sute de studenți de la programe de licență în informatică din toată țara s-ar putea adăuga celor care în prezent pot primi burse de la facultăți, de exemplu, dacă bugetul instituțiilor ar fi suplimentat pe baza acestui mecanism din care informatica lipsește, spun profesori pentru Edupedu.ro.
O adresă trimisă recent de Ministerul Educației în universități, obținută de Edupedu.ro, menționează clar programele de studii vizate de alocarea de 33% în plus la sumele per student prevăzută în lege, iar informatica nu se află printre acestea. Deși discursul autorităților este îndreptat spre susținerea informaticii ca domeniu din ce în ce mai căutat pe piața muncii și de formare a profesorilor, poate cel mai relevant în prezent, tot ce ține de informatică, inclusiv informatica economică, a fost exclusă dintre acestea.
Ministerul Educației a redefinit astfel aria de domenii de studiu ȘTIM (STEM în engleză – Science, Technology, Engineering, Mathematics), stabilită la nivel global încă de la începutul anilor 2000 de autorități din Statele Unite, pentru a crea un cadru de pregătire a elevilor și studenților pentru o societate în dezvoltare din punct de vedere științific și tehnologic (sursa). Mai multe universități din lume care au publicat documente pe site-urile lor despre ȘTIM/STEM și disciplinele incluse conțin variate forme de programe de studii din ramura de știință Informatică, precum Computer Science, Computer Programming și chiar Informatics – detalii mai jos.
- Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației un punct de vedere pe acest subiect, despre decizia de a nu include Informatica în ramurile de științe cu programe de studii organizate în STEM. În momentul primirii lui, îl vom publica.
În cea mai recentă poziție publică pe acest subiect, ministra Educației, Ligia Deca, a subliniat importanța domeniului și nevoia de investiții pentru a-l dezvolta: „Discuţia despre competenţe digitale şi câţi absolvenţi de programe de computer science la modul general avem este una relevantă nu numai în România, dar şi la nivel european (…) Nu stăm atât de rău când vine vorba de specialişti în zona IT&C la nivel european. La nivel naţional avem 26,2% dintre specialişti în IT&C care sunt femei, ceea ce ne plasează pe locul trei în Uniunea Europeană”, potrivit Agerpres – detalii mai jos.
Costul standard pentru fondul de burse și protecție socială alocat universităților de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) este cu 33% mai mare în cazul studenților de la programele de studii de licență potrivit articolului 149, alineatul 23, de la capitolul XVIII, Finanțarea și patrimoniul instituțiilor de învățământ superior de stat din legea educației în învățământul superior 199/2023, intrată în vigoare la începutul lunii septembrie:
- „În cazul studenților înmatriculați în cadrul programelor de studii de licență din domeniile aferente STIM, costului standard pentru fondul de burse și protecție socială i se aplică un coeficient de 33%”.
În anexa 1 la lege, în care sunt definiți termenii folosiți în actul normativ, la punctul 51 se menționează care sunt programele de studii vizate. Informatica lipsește:
- „Programele de studii în domeniile învățării științelor exacte, ingineriei și matematicii (STIM) sunt programe de studii din ramurile de știință: matematică, fizică, chimie și inginerie chimică, biologie, biochimie și științe inginerești”.
Într-o adresă către universități de la Ministerul Educației, de luni, 27 noiembrie, semnată de secretarul de stat pentru învățământ superior Gigel Paraschiv, document obținut de Edupedu.ro, universităților li se menționează, pentru fiecare facultate componentă în parte, pentru ce programe de studii primesc finanțarea suplimentară, pentru a stabili necesarul, în vederea acordării banilor de burse.
De exemplu, la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, conform documentelor postate de instituție despre repartizările burselor în funcție de fond – standard și prin ȘTIM -, apar ca burse repartizate prin fondul facultății cele pentru studenții de la Inteligență artificială, Informatică, Inginerie software sau Securitate Cibernetică și, prin ȘTIM, pentru studenții de la Matematică și Ingineria Informației.
„Se ia numărul de studenți la buget și se înmulțește cu alocația alocată per student stabilită de CNFIS. Fondul de burse al universității, rezultat din suma primită de la Ministerul Educației pe baza calcului cu numărul de studenți bugetați și veniturile proprii, se împarte pe facultăți și pe programe de studii.
Banii alocați fiecărei facultăți se împart la cuantumul stabilit de universitate și rezultă numărul de burse pe care facultatea le poate acorda. În lipsa unei finanțări suplimentare, numărul de burse este mai mic decât ar fi fost, de exemplu, și pentru informatici, cu 33% mărit”, explică un cadru universitar sub protecția anonimatului despre traseul banilor.
- „Valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/lună/student este echivalentul a 10% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată”, scrie la articolul 149, alineatul 21, din legea educației în învățământul superior. Acest lucru înseamnă că suma per student alocată este de 330 de lei, salariul de referință fiind 3.300 de lei de la 1 octombrie, potrivit Ministerului Muncii (MMSS).
Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) ar urma să primească finanțare suplimentare de 33% per student pentru studenții de la programul de studii Calculatoare și tehnologia informației (domeniul Inginerie din ȘTIM), specializarea Tehnologia informației și de la programul de studii Matematică (domeniul Matematică din ȘTIM), specializările Matematică, Matematică informatică și Matematică aplicată, conform nomenclatorului domeniilor și specializărilor universitare din anul universitar curent.
La Informatică, la FMI-UB, sunt circa 1.200 de studenți la ciclul de licență în toți cei trei ani de studii. Conform procedurii facultății, aproximativ 15% din studenți pot beneficia de burse, iar cu suplimentarea de 33% prevăzută de lege pentru domeniile ȘTIM ar putea acorda burse la 20% din studenți, potrivit informațiilor noastre.
Informatica, ramură de știință STEM. Exemplul Statelor Unite
În cazul clasificării propuse de Departamentul pentru Securitate Națională al Statelor Unite, departament federal responsabil cu securitatea publică, anti-terorism, imigrație, securitate cibernetică, similar ministerelor de interne din țări din Europa, informatica este prezentă în lista programelor STEM acceptate de Departamentul pentru Educație, se arată într-un document care legitimează programele de studii pentru a veni în ajutorul studenților străini.
Fundația Națională pentru Știință (NSF), departament al Guvernului Statelor Unite pentru inovare și cercetare în domeniile non-medicale ale științei și ingineriei și instituția la care lucra biologul american Judith Ramaley în 2001 când a contribuit la definitivarea STEM de la acea vreme, aprobă într-un document publicat de alianța universitară Big Ten că printre domeniile STEM se află și „Computer and Information Sciences and Engineering” (CISE) care include, printre altele, Computer Architecture, Databases, Machine Learning, Informatics, Software Systems and Software Engineering.
„La nivel global există dezbateri dacă să fie incluse în STEM domenii precum economie, psihologie și alte științe sociale, însă nu este și cazul pentru Informatică, un rezultat al matematicii și o bază pentru toate tehnologiile moderne”, explică mai mulți profesori de matematică și informatică de la universități pentru Edupedu.ro.
Ligia Deca: Ne putem concentra atât pe formarea iniţială cât şi pe formarea continuă în zona IT&C pentru a acoperi deficitul de specialişti în viitor în acest sector
În cea mai recentă declarație pe subiectul informaticii și digitalizării, ministra Educației Ligia Deca, care a contribuit la legile educației și înainte să devină ministru în octombrie 2022, când ocupa funcția de consilier prezidențial pe Educație, și care a pledat în nenumărate rânduri pentru investiții în infrastructură și formarea profesorilor, a recunoscut că în viitor ar urma să existe un deficit de specialiști în acest sector și că „ne putem concentra atât pe formarea iniţială cât şi pe formarea continuă” pentru a acoperi lipsurile.
“Discuţia despre competenţe digitale şi câţi absolvenţi de programe de computer science la modul general avem este una relevantă nu numai în România, dar şi la nivel european. Vedem o serie de iniţiative care vizează nu neapărat o competiţie între femei şi bărbaţi, ci acoperirea deficitului de specialişti în zona digitală, în sens larg, pentru că există un deficit şi la nivel naţional şi la nivel european şi o resursă insuficient gândită pentru a-şi atinge potenţialul sunt fetele/femeile care ar putea fi implicate şi care ar putea avea acces la programe de formare atât în zona învăţământului superior, cât şi în zona formării profesionale”, a spus Deca la un eveniment care a avut loc miercuri, 22 noiembrie, la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din București, relatează Agerpres.
„Nu stăm atât de rău când vine vorba de specialişti în zona IT&C la nivel european. La nivel naţional avem 26,2% dintre specialişti în IT&C care sunt femei, ceea ce ne plasează pe locul trei în Uniunea Europeană, deci România stă mai bine decât multe alte state din spaţiul comunitar, ceea ce înseamnă că avem totuşi o deschidere la nivelul fetelor pentru a urma programe de computer science“, a continuat Deca.
Ligia Deca a precizat că un alt motiv pentru care ar trebui stimulat şi sprijinit accesul femeilor la programe de IT&C ar fi şi pentru acoperirea deficitului de specialişti în viitor. „Se spune că dacă vrei să educi o comunitate, începi prin a educa femei, pentru că femeile sunt cele care de regulă stau alături de copii în procesul educaţional, care inspiră alegerile copiilor lor şi atunci aşa cum ne concentrăm pe educaţia fetelor şi femeilor la nivel global pentru a combate probleme de tip analfabetism, aşa cred că ne putem concentra atât pe formarea iniţială cât şi pe formarea continuă a femeilor în zona IT&C pentru a acoperi deficitul de specialişti în viitor în acest sector“, a mai afirmat ministrul.
Informatica, neinclusă în STEM în lege de când legea era proiect
Edupedu.ro scria la începutul acestui an, după consultarea proiectului legii educației Deca nefăcut public la acea vreme, că universitățile cu domenii de licență în științe și inginerie vor primi cu 33% mai mulți bani pentru burse și protecție socială. Tot de atunci, în actul normativ apărea și un „Program Național” de sprijin pentru educație în științe exacte și inginerie, existent în lege și în prezent, însă nepus în aplicare și asupra căruia oficialii din Ministerul Educației nu au ieșit cu precizări.
- Prevederile, nota Edupedu pe 11 ianuarie 2023, apăreau în condițiile în care, în urma unor negocieri “între prieteni”, fostul ministru Sorin Cîmpeanu și rectorul Universității Politehnica din București anunțaseră, în septembrie 2022, un acord pentru o “susținere privilegiată” pentru “pentru domeniul științe, tehnologie, matematică, atât pentru partea de inginerie cât și pentru partea de profesori de care avem nevoie în învățământul preuniversitar, respectiv științe și matematică”.
- Anterior, în august 2022, după discuții cu studenții înaintea încheierii consultărilor de atunci pe proiectele de legi ale educației, Ministerul Educației anunțase “Creșterea cu cel puțin 30% a finanțării de bază” pentru studenții înmatriculați în domeniile STIM (științe – tehnologie – inginerie – matematică), corelat cu preluarea propunerii transmise de Alianța Română a Universităților de Tehnologie (ARUT) privind înființarea Programului Național pentru Educația în domeniul Științelor, Ingineriei, Tehnologiei și Matematicii PN-STIM (Science, Technology Engineering and Mathematics – STEM) cu scopul stimulării tinerilor în vederea participării la programe de studii universitare în domenii aferente STIM, care va fi sprijinit prin creșterea alocațiilor bugetare per student.
Cu alte cuvinte, prevederea, în aceeași formă, despre ȘTIM și ce domenii vizează, a fost cuprinsă în proiectul legii încă de acum aproape un an. De atunci, niciun oficial nu a explicat public noutatea și, implicit, nici faptul că informatica nu este inclusă și motivul pentru selecția făcută.
Amintim că, până în anul 2015, „informatica nu a fost separată de matematică la facultăți ca ramură de știință, deși tendința internațională era la acea vreme sau chiar de mai devreme să fie distinsă și de matematică, și de inginerie. Modificarea s-a produs începând cu anul universitar 2016, după ce mai mulți reprezentanți ai facultăților din țară au trimis o scrisoare comună către Ministerul Educației”, explică profesori din mai multe centre universitare pentru Edupedu.ro.
Bursele încă nu s-au plătit. Surse din universități: Singura soluție, o ordonanță de urgență
Aceeași prevedere din lege este reluată și în metodologia-cadru cu criteriile de acordare a burselor pe noua lege a educației în învățământul superior. La articolul 16, alineatul 3, se menționează:
- „În cazul studenților înmatriculați în cadrul programelor de studii de licență din domeniile aferente STIM (Științe Exacte, Tehnologie, Inginerie și Matematică), costului standard pentru fondul de burse și protecție socială i se aplică un coeficient de 33%”.
Metodologia de acordare a burselor studențești a fost publicată în Monitorul Oficial pe 13 octombrie și, pe baza acesteia, au fost definitivate metodologiile interne în perioada 20-28 octombrie, în urmă cu o lună. De atunci, studenții au putut depune cereri și documente pentru obținerea burselor. Plățile nu au fost efectuate și ar urma să se facă, conform informațiilor primite de la unele universități, în decembrie, până la sărbătorile de iarnă.
Singura soluție pentru a îndrepta situația, spun profesori din mai multe centre universitare din țară, ar fi să se modifice legea educației printr-o ordonanță de urgență (OUG) și, apoi, corectarea metodologiei de acordare a burselor.
Edupedu.ro a scris pe 16 noiembrie că un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prevede o alocare de peste 3 miliarde de lei pentru Ministerul Educației, din Fondul de rezervă al Guvernului, pentru a plăti salariile profesorilor și bursele elevilor și studenților pe noiembrie.