Negociere între prieteni, pentru banii în plus oferiți universităților tehnice prin viitoarele legi ale Educației. Mihnea Costoiu și Sorin Cîmpeanu au povestit cum au stabilit împreună „o susținere privilegiată” pentru anumite domenii

907 vizualizări
Foto: gov.ro
Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a declarat că a negociat cu „colegul și prietenul meu, domnul ministru Cîmpeanu”, „necesitatea de a investi în această zonă”, referindu-se la facultățile care formează ingineri, la o dezbatere care a avut loc săptămâna aceasta la Politehnica, pe tema „România viitorului”. La rândul său Sorin Cîmpeanu i-a spus „colegul și prietenul meu Mihnea Costoiu” și a precizat că în modificările aduse proiectului legii învățământului superior după faza de dezbatere publică va apărea „o susținere privilegiată (…) pentru domeniul științe, tehnologie, matematică, atât pentru partea de inginerie cât și pentru partea de profesori de care avem nevoie în învățământul preuniversitar, respectiv științe și matematică”.

Negocierea finanțării suplimentare a universităților politehnice, care a avut loc „între prieteni”, a fost subliniată de cei doi participanți la dezbaterea de la Universitatea Politehnică. În timpul discursului lui Mihnea Costoiu, exact când acesta detalia ce anume a fost negociat și cum, ministrul Cîmpeanu l-a întrerupt, aparent pentru a completa cu acronimul folosit pentru conturarea domeniilor tehnice – STIM (Științe, tehnologie, inginerie, matematică), STEM în engleză.

Redăm discuția celor doi:

Mihnea Costoiu: „Trebuie să acceptăm ideea că centrele importante de competență trebuie susținute, pentru că altfel vom investi bani fără rezultat. Ultimul mesaj pe care vreau să-l dau este că acum este evident pentru toată lumea: suntem într-o majoră, într-o profundă criză a forței de muncă. În general. Din nefericire este o criză profundă a forței de muncă educate și este foarte important să acceptăm că nu mai putem facem de toate, pentru că nu se poate, aceasta este realitatea, și trebuie să ne concentrăm pe acele zone care aduc plusvaloare. Sunt acuzat și voi continua să fiu acuzat în continuare că vorbesc doar despre inginerie. Evident că este în inima noastră, în viața noastră și așa mai departe, însă trebuie să acceptăm că dacă vrem industria de care ați vorbit fiecare dintre dumneavoastră, cineva trebuie să lucreze în acea industrie. Mult, puțin, mai repede, mai devreme, dar cineva trebuie să fie acolo.

Și revin cu aceste cifre până când o să obosesc și o să iau de la capăt: suntem după 30 de ani de la revoluție cu 200.000 de ingineri plecați din această țară. Și 20.000 de medici plecați din această țară și dacă vorbim despre ce-am văzut la standuri, covârșitoarea majoritate a oamenilor care reușesc să aducă plusvaloare au în spate ingineria. Deci trebuie să înțelegem, și mă uit la colegul și prietenul meu domnul ministru Cîmpeanu cu care am negociat în calitate de rector și de reprezentant al universităților tehnice și de tehnologie și al universităților în general necesitatea de a investi în această zonă…

Sorin Cîmpeanu: STIM.

Mihnea Costoiu: Știm, mulțumesc, dar vreau să…

Sorin Cîmpeanu: STIM – Științe, tehnologie, inginerie, matematică

Mihnea Costoiu: STIM, da. Exact. Trebuie să înțelegem că trebuie să fie nu doar educație, așa cum spuneai mai devreme George, trebuie să fie educație, dublată de expertiză, dublată de mediul juridic-legislativ permisiv, dublată de continuitate”. (…)

Sorin Cîmpeanu: „Pentru că m-a provocat colegul și prietenul meu Mihnea Costoiu, săptămâna viitoare cel mai târziu vom face publice proiectele celor două legi ale Educației de învățământ superior și învățăm împreună diversitate. Vom sublinia diferențele între forma în care aceste proiecte au intrat în dezbatere publică și forma în care aceste proiecte au ieșit din dezbatere publică și vom prezenta cele multe zeci de propuneri care au rezultat pe parcursul acestei dezbateri publice organizate într-o manieră stric formală, dar totuși mi-au dat multe zeci de idei de îmbunătățire în puncte esențiale. Deci vor fi diferențe evidente între proiectul care a intrat și despre care am spus că este perfectibil și proiectul care va ieși săptămâna viitoare, care și el este perfectibil, dar e mult mai bun decât ce eu, ca ministru al educației, am introdus în consultare publică. Printre aceste modificări este o susținere privilegiată, într-adevăr, stabilită împreună cu Asociația Română a Universităților Tehnice (ARUT) pentru domeniul științe, tehnologie matematică, atât pentru partea de inginerie cât și pentru partea de profesori de care avem nevoie în învățământul preuniversitar, respectiv științe și matematică. E foarte importantă susținerea STIM la nivel de lege”.

Reamintim că după o întâlnire cu organizațiile de studenți, pe 22 august 2022, cu două zile înaintea încheierii perioadei de consultări, ministrul Cîmpeanu a dat un comunicat de presă comun cu 4 dintre acestea, demers boicotat de ANOSR. În comunicat scria că a convenit cu reprezentanții studenților „Creșterea cu cel puțin 30% a finanțării de bază pentru studenții înmatriculați în domeniile STIM (științe – tehnologie – inginerie – matematică), corelat cu preluarea propunerii transmise de Alianța Română a Universităților de Tehnologie (ARUT) privind înființarea Programului Național pentru Educația în domeniul Științelor, Ingineriei, Tehnologiei și Matematicii PN-STIM (Science, Technology Engineering and Mathematics – STEM) cu scopul stimulării tinerilor în vederea participării la programe de studii universitare în domenii aferente STIM, care va fi sprijinit prin creșterea alocațiilor bugetare per student”.

În context, finanțarea preferențială și mai mare decât a celorlalte universități, primită de universitățile tehnice, fusese criticată de rectorul Universității din București, Marian Preda încă din 1 august. Acesta sublinia într-un interviu că toate „funcțiile importante de la vârful instituțiilor din învățământ superior și cercetare și din instituțiile consultative este relevantă pentru acest monopol”, reclamând că „ei reprezintă doar științele inginerești, în timp ce celelalte domenii de studii care reprezintă marea majoritate a cadrelor didactice și studenților din Romania, celelalte centre universitare nu sunt reprezentate deloc în forurile de decizie de la nivel național”.

Mai aplicat apoi, Preda a acuzat o direcționare a banilor public către universitățile conduse de cei despre care spunea că „toți sunt ingineri”: „este vorba în final de resurse, în special de fonduri care sunt inechitabil dirijate, iată un scurt exemplu de analiză comparativă. Universitatea din București are aproape 34 de mii de studenți, Politehnica are cam 60% din această cifră, iar Medicina din București cam 35% din câți avem noi, aproape de 3 ori mai puțini. Când vine vorba de bani de la bugetul de stat, însă, Politehnica, cu 60% din numărul nostru de studenți, are 160% din veniturile publice ale UB, iar UMF București, cu 1/3 din numărul nostru de studenți, are o finanțare publică totală aproape identică. Cam la fiecare dintre cele două finanțarea per student este de peste 2,6 ori mai mare decât la UB”.

Imediat universitățile tehnice prin ARUT, alianța condusă de Mihnea Costoiu, a dat o replică la acuzațiile rectorului Universității București: Susțineau că „vizează un singur scop, atragerea, prin orice mijloace, a unor resurse financiare suplimentare către Universitatea din București”.

Din ARUT fac parte Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Universitatea „Gheorghe Asachi” Iași, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea Politehnica din Timișoara.

Desconsiderarea eforturilor universităților noastre de a consolida mediul academic, pe baza principilor de etică și respect reciproc, este de neacceptat”, scria în comunicatul ARUT de la vremea respectivă.

Cu o zi înainte – pe 31 iulie 2022 – președintele Klaus Iohannis ieșise pentru prima dată în public să comenteze ceva legat de proiectele de legi ale educației aflate în consultare. Iohannis a taxat lipsa „spiritului” proiectului România educată din proiectele legii puse în dezbatere și a cerut „un proiect care se bucură de o susținere publică largă”, nu „doar un pachet legislativ închegat”. – detalii aici

A doua zi după discursul președintelui și în după-amiaza publicării interviului dat de rectorul UB, Sorin Cîmpeanu l-a invitat pe rectorul Marian Preda la minister, pentru noi negocieri pe modificările cerute de acesta la proiectul legii și cu o rapiditate rar întâlnită a acceptat cele mai multe dintre solicitările Consorțiului Universitaria, din care face parte Universitatea din București.

În context e de menționat și că cea mai recentă rectificarea bugetară de la Educație s-a făcut tot între prietenii lui Sorin Cîmpeanu. Au primit alocări noi pentru proiecte doar 3 universități: cea al cărei rector suspendat este ministrul Educației, USAMV Iași care a preluat președinția universităților agronomice și Universitatea din Suceava condusă de fostul ministru Valentin Popa. – Detalii și documente aici


4 comments
  1. In calitate de profesor in invatamantul superior de electronica, telecomunicatii si tehnologia informatiei sunt adeptul invatamantului ONLINE – cu comunicare electronica audio-video bidirectionala intre profesori-studenti – care are numeroase avantaje! Acestea apar insa numai daca aceasta comunicare electronica este asigurata si realizata de persoane competente, prin platforme si cu retele de comunicare performante, adecvat intretinute si fiabile !!!… Din pacate, aceste aspecte sunt rareori avute in vedere la noi, in dezbaterile publice…In plus, la noi, un efemer ministru al educatiei, specialist in imbunatatiri funciare, a decretat din biroul sau ca “peste tot in lume” invatamantul online ar fi fost “catastrofal”! TOTAL FALS cel putin in invatamantul superior! …Nimeni nu s-a grabit sa-l contrazica – nici macar numerosii nostri profesori de tehnologia informatiei din preuniversitar si superior !!! Sau, probabil, nu le-au fost publicate online eventualele interventii, prin autocenzura… Oportunism, lasitate, ignoranta, suficienta? Din toate cate ceva, se pare…
    Colac peste pupaza, Curtea de conturi a Romaniei (CCR) a stabilit din proprie initiativa ca, dupa incetarea starilor de alerta si urgenta din pandemie, nu s-ar mai justifica “educatia” online (inferioara chipurile, calitativ celei fata in fata/ offline/ in vivo, utilizata exclusiv de secole) si ca universitatile/ scolile care mai continua sa lucreze online nu vor mai fi finantate de la buget ba chiar vor trebui sa ramburseze banii deja primiti ilegal !!!!!
    Dar ministrul educatiei a declarat imediat public ca nu CCR ii decide cadrul legal ci ARACIS si ARACIP! In consecinta, functionarii ARACIS au stabilit, la comanda ierarhica – tot din birouri – noi cerinte/ “standarde” aplicabile predarii online, multe fiind insa ineficace, ineficiente, inaplicabile sau incoerente…. Oricum, nimeni nu va verifica respectarea acestora intrucat, in Romania, exista constitutionala autonomie universitara!! Deci o alta forma fara fond! In plus, la noi, de 17 ani se practica SIMULACRUL asigurarii calitatii educatiei, fara interventia necesara a celor responsabili de aceasta grava situatie – care a cheltuit inutil sume imense si a generat doar o monstruoasa birocratie, nici pomeneala de INCREDEREA pe care o dorim cu totii si care reprezinta scopul asigurarii calitatii in mediul de afaceri si in alte state… Ce se mai poate face daca mai toate dezbaterile (unele publicate si de EDUPEDU) in legatura cu noile proiecte de legi ale invatamantului se refera doar la impartirea putinilor BANI din BUGETE PUBLICE si la unele aspecte moral-etice repetitive dar nesolutionate adecvat de decenii ????….

  2. CE ESTE SI CE FACE INGINERUL – de Herbert Hoover (ex-Presedinte SUA)
    „Ingineria reprezintă o mare profesie. Există în ea satisfacţia de a urmări o plăsmuire a imaginaţiei care prinde viaţă, cu ajutorul ştiinţei, într-un plan pe hârtie. Apoi, se va trece la realizarea în piatră, metal sau energie. Acesta poate fi privilegiul unic al inginerului.
    Marea responsabilitate a Inginerului, în comparaţie cu celelalte profesii, este aceea că lucrările sale sunt vizibile la tot pasul. El nu poate îngropa greşelile în mormânt, precum doctorii. El nu poate argumenta, doar din vorbe, precum judecătorii şi avocaţii. El nu poate, la fel ca arhitecţii, să-şi acopere eşecurile cu pomi sau viţă de vie. El nu poate, la fel ca politicienii, să pună toate neajunsurile sale pe seama adversarilor, sperând că oamenii vor uita. Un inginer, pur şi simplu, nu poate nega ceea ce a făcut; în cazul în care lucrările sale nu funcţionează, el este responsabil. Aceasta este fantasma care îi bântuie nopţile şi zilele.
    El este cel care, la sfârşitul zilei, se reîntoarce la locul de muncă să calculeze din nou.
    El se trezeşte noaptea într-o sudoare rece şi pune pe hârtie ceva, care arată ca o „prostie” dimineaţa. Toată ziua el tremură la gândul că ar putea să apară ceva imprevizibil, care să-i zdruncine opera la care lucrează. Pe de altă parte, spre deosebire de medicul său, el nu-şi duce viaţa printre cei suferinzi şi slabi. Spre deosebire de soldat, distrugerea nu este scopul lui. Spre deosebire de avocat, certurile nu reprezintă pâinea lui de zi cu zi.
    El, Inginerul, are sarcina de a îmbrăca oasele goale ale ştiinţei cu viaţă, confort şl speranţă. Nicio îndoială însă, anii trec, iar oamenii, privind o construcţie, uită care Inginer a făcut-o, chiar dacă au ştiut vreodată!… De foarte multe ori, doar vreun politician sau vreun finanţator îşi pune numele pe construcţia sa.
    Cu satisfacţii pe care puţine profesii le pot cunoaşte, inginerul se uita înapoi cu bucurie la fluxul nesfârşit de bunătate şi binefacere care decurge din succesele sale. Iar respectul şi recunoaşterea colegilor săi profesionişti reprezintă tot ceea ce îşi doreşte…”
    Herbert Hoover (Preşedinte al S.U.A., 1929 – 1933)

  3. Daca e vorba despre ‘Stiinte’ si Matematica (frumos ca Matematica-i pusa separat), cum de nu vorbim de un plus de bani Universitatilor traditionale, printre care si Universitatea din Bucuresti?
    Sau Stiintele Naturii, de exemplu, nu intra sub umbrela STIM (de fapt, STEM, devenit intre timp STEAM)?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
CIVIS Open Lab

Alianța europeană de universități CIVIS – poziție comună, la inițiativa Universității din București, de condamnare a agresiunii și solidaritate cu Ucraina

Alianța CIVIS, ce reunește mai multe instituții europene de învățământ superior, inclusiv Universitatea din București, condamnă “orice formă de agresiune militară” și își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean, printr-o declarație…
Vezi articolul

Rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, Ramona Lile, e “vinovată de săvârșirea plagiatului”, în calitate de coautor a 6 articole cu “plagiat masiv de blocuri de texte” – Consiliul Național de Etică a Cercetării / Forul cere retrogradarea, dar nu și demiterea

Rectorul Universității “Aurel Vlaicu” din Arad, prof. Univ. dr. Ramona Lile, este “vinovată de săvârșirea plagiatului”, mai precis “plagiat masiv de blocuri de texte” în mai multe articole științifice pe…
Vezi articolul

Deontologia este și rămâne disciplină obligatorie la FJSC – Antonio Momoc, directorul departamentului de Comunicare, în replică la scrisoarea către ARACIS

„Deontologia este şi rămâne disciplină obligatorie pentru studenţii de la comunicare şi relatii publice şi publicitate la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării”, susține Antonio Momoc, directorul Departamentului de Antropologie…
Vezi articolul

Rectorul Marian Preda cere Comisiei de Etică să analizeze cazul profesorului de la Facultatea de Jurnalism acuzat de studenți de comportament abuziv: Universitatea din București dezavuează orice comportament sau atitudine umilitoare

Reacție a Universității din București, după ce 56 de studenți de la Facultatea de Jurnalism au semnalat într-o scrisoare deschisă „comportamentul abuziv” al unui profesor, membru în Comisia de Etică.…
Vezi articolul