Ministerul Educației, Ministerul Cercetării și Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, printre instituțiile publice care migrează la Cloud-ul Privat Guvernamental – proiect

Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Culturii, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, Centrul Naţional de Recunoaştere și Echivalare a Diplomelor se află pe lista celor 85 de autorități și instituții publice care vor migra în Cloud-ul privat guvernamental, un proiect de 500 de milioane de euro finanțat prin PNRR, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern.

Alte instituții care își vor muta datele în Cloud-ul privat guvernamental sunt: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autoritatea Națională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, Biblioteca Naţională a României, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, Centrul Naţional de Recunoaştere și Echivalare a Diplomelor, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Culturii, Ministerul Educației, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării.

Principalele beneficii ale operaționalizării cloud-ul guvernamental pentru cetățeni, conform notei de fundamentare:

• „One-stop shop – acces direct la toate serviciile publice, prin integrarea celor 36 de evenimente de viaţă şi a serviciilor de e-guvernare într-o singură platformă; 
• statul român, accesibil – cetăţeanul va putea solicita şi primi documente de oriunde, oricând; date interconectate în cloud, iar cetățeanul nu va mai trebui să furnizeze către instituții documente pe care alte entități ale statului deja le-a eliberat sau pe care o altă instituție le deține deja;
• gata de utilizare – documentele ce vor fi eliberate pentru beneficiari prin sisteme electronice vor fi semnate cu certificat calificat;
• economie de timp – fără cozi, fără nicio deplasare fizică la instituţiile publice; trasabilitate – cetăţeanul va putea avea un istoric al interacţiunilor sale cu administraţia; 
• jurnalizare – procesarea datelor se va face transparent, la nivelul sistemelor IT ale instituţiilor publice beneficiare, astfel încât cetăţenii au posibilitatea să vizualizeze accesarea datelor; 
• siguranţă – cloud-ul guvernamental va beneficia de cele mai avansate sisteme de securitate cibernetică disponibile”.

Cloud-ul va avea beneficii concrete şi pentru activitatea administrativă:

• „va asigura interoperabilitatea sistemelor publice;
• va reduce birocraţia, prin eliminarea proceselor administrative redundante sau perimate;
• va asigura o mai bună colaborare şi o partajare rapidă a informaţiilor intre toate instituțiile guvernamentale;
• va eficientiza costurile instituţiile publice nu vor mai fi nevoite să asigure mentenanţa pentru echipamentele hardware şi software;
• va creşte eficienţa aparatului administrativ, va determina scăderea costurilor aferente unor sisteme informatice disparate şi astfel, va duce la creşterea încrederii antreprenorilor în performanţa statului şi va genera creştere economică;

Astfel, în sensul general al OUG, cloud computing reprezintă şi un punct de cotitură pentru administraţie, dar şi o nouă fază de industrializare – standardizare, extindere, disponibilitate generalizată, bazată pe date accesibile şi transparente”, potrivit proiectului de hotărâre de guvern.

„Actul normativ a fost pus în consultare publică la 16.03.2022 de către instituţiile competente implicate, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) şi Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), şi a fost actualizat urmare a propunerilor şi sugestillor formulate de societatea civilă, mediul de afaceri şi profesionişti ai domeniului care au participat la dezbaterea publică din data de 20.06.2022.

Pe 28 iunie 2022, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 638 din 28 iunie 2022”, potrivit notei de fundamentare.

Instituțiile implicate în funcționarea Cloud-ului Privat Guvernamental

„Funcţia de reglementare în domeniul punerii în aplicare a interoperabilităţii, în conformitate cu legea privind interoperabilitatea aparţine MCID şi se realizează pe baza informaţiilor furnizate de ADR.

Funcţia de monitorizare, control şi evaluare în domeniul interoperabilității va fi realizată de ADR şi principalul instrument furnizat pentru realizarea interoperabilităţii este Platforma Naţională de Interoperabilitate al cărei administrator unic este ADR.

STS asigură implementarea, administrarea tehnică şi operaţională, securitatea cibernetică, mentenanţa, precum şi dezvoltarea ulterioară a infrastructurii de bază a Cloud-ului Privat Guvernamental, a infrastructurii ca serviciu (IaaS) şi a platformei ca serviciu (PaaS).

SRI asigură securitatea cibernetică a Cloud-ului Privat Guvernamental prin cunoaşterea, prevenirea şi contracararea atacurilor, ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor cibernetice, inclusiv a celor complexe”, conform notei de fundamentare. 

Foto: © Ratz Attila | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Cloud-ul guvernamental, un proiect finanțat cu 500 de milioane de euro din PNRR, la un pas de adoptare prin hotărâre de guvern / Proiectul așteaptă avizul Consiliului Economic și Social