Ministerul Educației și Cercetării (MEC) admite oficial că nu a realizat niciun studiu de impact sau analiză privind efectele deciziei de creștere a pragului de calificare la etapa națională a olimpiadelor școlare, măsură care a intrat în vigoare pe 26 noiembrie. Informația apare într-un răspuns transmis Parlamentului, ca urmare a unei întrebări privind reducerea numărului de elevi participanți la olimpiadele naționale.
Documentul este semnat de secretarul de stat Sorin Ion, din Ministerul Educației și Cercetării și face referire la proiectul de Ordin privind aprobarea Normelor metodologice pentru organizarea și desfășurarea competițiilor școlare, elaborat în baza Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Noul regulament prevede că elevii se pot califica la etapa națională a olimpiadelor doar dacă obțin cel puțin 60% din punctajul maxim la etapa județeană sau a sectoarelor municipiului București, respectiv 60 de puncte din 100, dintre care 10 puncte sunt acordate din oficiu. Măsura a fost contestată cu argumente de profesori și elevi sau foști olimpici, în perioada de dezbateri, însă fără niciun efect asupra decidenților, forma finală fiind neschimbată.
Ministerul afirmă explicit că „nu au fost efectuate studii privind costurile implicate de o astfel de decizie”, precizând că ridicarea pragului de calificare nu a avut la bază considerente financiare. Întrebarea deputatei din Opozițe era: „S-a efectuat vreun studiu de costuri/beneficii în acest sens?”
Potrivit MEC, decizia de a crește pragul ar fi fost motivată de faptul că olimpiadele școlare sunt competiții de excelență, iar participarea la etapa națională ar trebui să presupună depășirea unei limite de peste jumătate din punctajul maxim posibil.
În lipsa unei analize de impact, Ministerul susține că stabilirea acestui prag minim a urmărit asigurarea coerenței și uniformității standardelor de evaluare, prin raportare la alte momente din parcursul educațional, precum promovabilitatea unui an de studiu sau examenul național de bacalaureat.