Ministra Culturii, după ce Coiful de la Coțofenești a fost furat în Olanda: Voi analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile. Contractele să fie încheiate mai atent

436 de vizualizări
Natalia Intotero / Foto: Ilona Andrei – G4Media
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat, luni, într-o intervenție telefonică la ședința Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților, pe tema furtului artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen, că va analiza oportunitatea scoaterii din țară a obiectelor inestimabile, iar contractele pentru expoziții trebuie să fie încheiate mai atent pentru ca să nu mai existe interpretări, potrivit Agerpres.

Ea a menționat, totodată, că regretă că i-a prelungit mandatul directorului Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).

  • Potrivit lui Intotero, oportunitatea organizării expoziției cu artefactele dacice în Olanda a fost decisă de conducerile MNIR și Ministerului Culturii de la vremea respectivă.

În organizarea expoziției au avut atribuții conducerea Muzeului Național de Istorie a României și reprezentanți ai Ministerului Culturii care au avizat documentele ce au stat la baza exportului de patrimoniu pentru această expoziție, a precizat Natalia Intotero. „Colegii de la Muzeul Național de Istorie sunt cei care au inițiat această discuție, această expoziție, inclusiv partea de contracte”, a adăugat ea.

„Îmi exprim și eu întristarea pentru această tragedie, așa cum simt și eu o durere imensă în suflet, așa o simte fiecare român din țară și fiecare membru al Comisiei pentru cultură”, a completat ministrul.

Întrebată dacă a primit vreo informare cu privire la identificarea hoților, ea a afirmat că nu a primit personal, menționând că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, privind ancheta.

„Am fost sunată de șeful Corpului de control al prim-ministrului pentru a-mi spune că persoanele desemnate pentru a verifica toate documentele care au stat la baza realizării acestei expoziții au ajuns la Ministerul Culturii și își încep activitatea”, a explicat Intotero.

Ea a informat că a solicitat conducerii Muzeului Național de Istorie a României și celor din minister care au avizat acele documente să dea explicații având în vedere speculațiile din spațiul public.

„Nu avem nimic de ascuns. I-am solicitat domnului director al muzeului să pună la dispoziție contractul care a stat la baza realizării acelei expoziții. Dânsul mi-a spus că anumite clauze sunt confidențiale, l-am rugat să transmită în scris care sunt acele clauze confidențiale, dacă există. Nu s-a primit un astfel de document, fapt pentru care doamna secretar de stat, în momentul în care jurnaliștii au solicitat detalii din contract, a pus la dispoziției toate detaliile”, a transmis Natalia Intotero.

Ea a mai arătat că prioritatea este de a discuta măsuri pentru a preveni astfel de situații, inclusiv modificări legislative. „Vom trata cu mai multă responsabilitate mai multe expoziții care se află în afara țării. (…) Voi analiza oportunitatea scoaterii din țară a obiectelor inestimabile, contractele să fie încheiate mai atent, astfel încât să nu mai existe interpretări că nu este prevăzută pază”, a indicat ministrul.

Conform Nataliei Intotero, oportunitatea expoziției a fost decisă la vremea respectivă de conducerea MNIR, de conducerea Ministerului Culturii.

Întrebată dacă regretă că a prelungit în luna ianuarie mandatul directorului Muzeului Național de Istorie a României, Natalia Intotero a spus: „Da. Nu puteam să las instituțiile fără o conducere. Mi-am preluat mandatul în data de 8. (…) La momentul respectiv a trebuit să aprob toate conducerile interimare și nu este vorba doar de conducerea MNIR. Am spus că regret, că m-aș fi așteptat la o comunicare mai bună din partea directorului MNIR”, mai notează Agerpres.

Comisia de cultură a Camerei Deputaților i-au audiat luni, printre alții, pe directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, și secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana-Ștefana Baciuna.

  • Context. Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârșitul săptămânii trecute.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Evaluarea Națională 2021

19% din universități nu au publicat pe site Codul drepturilor și obligațiilor studentului. 38% din elevi nu au auzit până acum de Statutul Elevului – rapoarte ANOSR și CNE, lansate cu ocazia Zilei Internaționale a Elevului și a Studentului

19% dintre universitățile de stat din România fie nu au adoptat, fie nu au publicat pe site Codul drepturilor și obligațiilor studentului, se arată într-un raport național privind drepturile și…
Vezi articolul

GHID Atribuțiile pe care le au profesorii implicați în organizarea și desfășurarea practicii pedagogice. Cum se organizează practica pedagogică pentru elevii de liceu și care sunt pașii pe care îi au de parcurs liceenii

Atribuțiile pe care le au profesorii implicați în organizarea și desfășurarea practicii pedagogice sunt menționate într-un ghid specific, elaborat în cadrul proiectului sistemic necompetitiv Profesionalizarea carierei didactice – PROF. Ghidul…
Vezi articolul

Cum vor arăta următoarele urme de pași pe Lună? Cizmele astronauților pentru misiunea Artemis, realizate pentru condițiile extreme de la Polul Sud lunar vor avea un design special pe talpă, care să lase o nouă amprentă iconică 

Cizmele lunare purtate de astronauții din misiunile Artemis vor trebui să îi protejeze pe purtătorii lor de terenul dificil și de temperaturile extreme, însă rolul lor memorabil va fi reprezentat…
Vezi articolul