Ministrul Cercetării și Inovării, Sebastian Burduja: „Cred că țara asta are cea mai importantă materie pe care o dorește orice țară: materia cenușie. Românii din diaspora înseamnă posibilitatea de a avea acces la aceste valori”

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a vorbit despre „valoarea minților românești” în cadrul Conferinței „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat”, care are loc la Timișoara, în perioada 10-13 aprilie. Sebastian Burduja a spus: „Țara asta are cea mai importantă materie pe care o dorește orice țară: materia cenușie. Românii din diaspora înseamnă posibilitatea de a avea acces la aceste valori, dar și conectarea României la piața globală a ideilor”.

Amintim, tot în cadrul deschiderii Conferinței „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat”, premierul Ciucă i-a cerut lui Sebastian Burduja să debirocratizeze în 3 luni granturile pentru cercetare și să propună 5 domenii prioritare pe științe, care să fie finanțate de Guvern.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a vorbit la Timișoara despre „valoarea minților românești”, în contextul Conferinței „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat”, care reunește între 10-13 aprilie, sute de cercetători români, stabiliți în alte țări, și cercetători străini.

Burduja a spus că: „Țara asta are cea mai importantă materie pe care o dorește orice țară: materia cenușie. Românii din diaspora înseamnă posibilitatea de a avea acces la aceste valori, dar și conectarea României la piața globală a ideilor”.

Discursul ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja:

„Domnule prim-ministru, Nicolae Ciucă, Domnule Președinte Emil Constantinescu, doamna ministru, doamnă consilier prezidențial, domni miniștri, Înalt Presfințiavoastră Mitropoit al Banatului, Excelențele voastre. Am învățat cândva că o țară este suma oamenilor ei și uitându-mă către această sală și către acest eveniment remarcabil istoric, cred că este cel mai bun răspuns la toate îndoielile pe care le putem avea cu privire la viitor.
Avem un talent aparte să ne îndoim de propriile noastre forțe, dar această imagine este răspunsul cel mai bun pe care România îl dă tuturor necredincioșilor în viitorul nostru și nu întâmplător se întâmplă lucrul acesta la Timișoara. Visez ca fiecare român să aibă această imagine în fața ochilor pentru a prinde din nou încredere în forțele noastre. Sunt trei cărămizi importante pentru ceea ce am numit România viitorului și le vedem în acest proiect.

În primul rând, angajamentul de la cel mai înalt nivel al statului român pentru cercetare, inovare românească. Bugetul cercetării în acest an a crescut cu 70%. Este cea mai mare creștere și domnul prim-ministru a susținut-o și susține și cu fiecare ocazie spune că vârful de la lance pentru economia românească, pentru creșterea dezvoltarea țării este cercetarea – inovarea și mai ales transferul cercetării rezultatelor cercetării în economie.

În al doilea rând, valoarea românilor din întreaga lume, valoarea minților românești. Cred că țara asta are cea mai importantă materie pe care o dorește orice țară: materia cenușie. Românii din diaspora înseamnă posibilitatea de a avea acces la aceste valori, dar și conectarea României la piața globală a ideilor. Și vedem foarte bine astăzi cât de important este să fii acolo la curent cu cele mai noi tendințe în domeniu, pentru că ritmul schimbărilor este mai rapid ca oricând.

Și nu în ultimul rând, a treia cărămidă și fără asta nu se poate face nimic, este unitatea dumneavoastră. Cei care ați venit din întreaga lume pentru a fi aici la acest eveniment, la Smart Diaspora, deja v-ați manifestat disponibilitatea de a contribui, de a vă uni forțele cu cercetătorii români din țară. Este același angajament pe care l-am văzut peste tot unde viața mi-a dat șansa să fiu și la Stanford, și la Harvard, și în marile universități ale lumii, unde am cunoscut români de excepție. Fără excepție, ei vor să schimbe această țară, ei vor să contribuie, ei vor să conteze aici.

Nu pot să închei fără să amintesc o mare personalitate care se leagă de Timișoara și de Politehnica Timișoara. Primul rector al Politehnicii Timișoara, Traian Lalescu, în 1908, a avut două mari realizări, dar l-aș cita mai bine pe academicianul Solomon Marcus: „La numai un an după marile sale isprăvi din 1908, teza sa de doctorat de la Sorbona și expunerea de la Congresul Internațional de Matematică de la Polonia, amândouă cu un impact excepțional, se întâmplă un lucru surprinzător: Lalescu se întoarce în țară și ocupă un post derizoriu de profesor la un gimnaziu din Giurgiu. Aceasta era dorință marelui profesor ales cu de a ajuta România. S-a întors să contribuie și a schimbat viitorul României. Și un ultim gând: intrând în acest templu al culturii românești, dar și al democrației românești, putem să citim cu toții cuvintele care stau în față și le-aș adapta cu permisiunea dumneavoastră, spunând: Vouă, celor care tot mai mulți cândva veți trece neînduplecați peste urmele celor care ne-au dăruit dreptul să visăm, să trăim și să zidim liber, un singur gând: România viitorului. Aici, la Timișoara, s-a născut România liberă. Prin curajul faptelor, aici, la Timișoara, se naște România viitorului prin strălucirea minților”.