Ministrul Educației Mihai Dimian a dat un exemplu legat de numărul de elevi la clasă și de supraaglomerarea școlilor: „Când copilul meu a început clasa pregătitoare erau 24 de elevi în clasă, iar după o săptămână erau 30-32. Părinții vin cu mașina din jurul Sucevei și tot ei s-au supărat că este clasa supraîncărcată”, a spus ministrul Educației și Cercetării, la o întâlnire cu directori de școli la Botoșani pe 5 aprilie.
Ministrul Educației Mihai Dimian a spus într-o întâlnire cu directorii de școală din Botoșani, că atunci când l-a înscris pe copilul său la clasa pregătitoare a ales o școală de stat, aproape de casă pentru că „are încredere în învățători”.
El a subliniat că numărul elevilor din clasă a crescut într-o săptămână de la 24 la 30-32 de elevi.
Ministrul a spus referitor la vizele de flotant că în aceeași clasă a fiului său vin copii aduși de părinți din comune de lângă orașul Suceava, și în școlile de acolo rămân mai puțini elevi.
„Vizele de flotant: Oamenii aceia vin cu mașina. Eu nu, mergem pe jos la școală, dar sunt foarte mulți care își aduc copiii cu mașina din comune din jurul Sucevei, din vile foarte frumoase.
Drept urmare acolo de unde au plecat ei au lăsat 16 în clasă și a adus 30 la altă școală. Foarte interesant că nu m-am uitat niciodată la asta”, a spus Dimian.
„Hai să schimbăm regulile să vedem cum le schimbăm. Pare că le încălcăm pe scară largă și apoi ne plângem în această situație”, a concluzionat ministrul.
Redăm fragmentul integral privind vizele
Mihai Dimian, ministrul Educației: Eu știu că dumneavoastră (n. red directori de școli din Botoșani) depuneți efortul că încercați să-i aduceți pe părinți într-o zonă a conștientizării importanței acestei educații, însă trebuie să găsim împreună soluții pentru a crește această motivare, indiferent de disciplina pe care o predați, mai ales cele care nici nu se reflectă în teste la Evaluarea Națională sau la Bacalaureat.
De aceea mesajul trebuie să fie în continuare către părinți. Am avut o primă întâlnire informală cu presa și-mi spuneau că domnul David dădea vina pe profesori, dvs dați vina pe părinți. Nu dau vina pe părinți, vreau să spun că împreună trebuie să rezolvăm această problemă. M-am uitat la gradul de încărcare la clasă. La gimnaziu, când mă uit eu la minister, eu văd 12 elevi în medie pe clasă. Legea spune 20 pe clasă. Ce s-a întâmplat? De ce suntem sub media națională? Practic ce se întâmplă ? În zona urban mare sunt 30-32 elevi în casă, în zonele celelalte sunt 16-14-12, la medie stăm bine.
Însă de ce avem nevoie să lucrăm bine cu părinții? Pentru că și eu mi-am dus copilul la școala de stat din cartier și am încredere în învățători, doar că a început clasa pregătitoare cu 24 copii în clasă și până la finalul săptămânii erau 30-32.
Vizele de flotant: Oamenii aceia vin cu mașina. Eu nu, mergem pe jos la școală, dar sunt foarte mulți care își aduc copiii cu mașina din comune din jurul Sucevei, din vile foarte frumoase.
Drept urmare acolo de unde au plecat ei au lăsat 16 în clasă și a adus 30 la altă școală. Foarte interesant că nu m-am uitat niciodată la asta.
Adică ei (părinții) s-au supărat că această clasă este supraaglomerată, supraîncărcată, clasa în care se află și copilul meu.
Drept urmare, vedeți, după ce nu respectăm niște reguli, ne plângem de anumite situații. De aceea împreună cu dumneavoastră ca directori, cu părinții, eu înțeleg dorința părintelui de a-și aduce copilul la școala cea mai bună. E dorință naturală. Dar vedeți lecția primară a educației? Să spui de la început «nu respect regulile», «pentru noi nu se aplică» este tocmai o generare a lipsei de motivație pentru educație și a respectului pentru educație. Dacă întâlnești o astfel de problemă, hai să schimbăm regulile să vedem cum le schimbăm. Pare că le încălcăm pe scară largă și apoi ne plângem în această situație.
Numărul de elevi din clasă, după legea Bolojan
Numărul de elevi dintr-o clasă crește, în medie, cu doi elevi, potrivit Legii 141/2025. Concret, Legea nr. 141/2025 a modificat astfel art. 23 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, în privința numărului de elevi și preșcolari din clasele și grupele școlare:
- în educația timpurie, grupa mică antepreșcolari: medie 9, între 7 și 11 copii
- grupa mijlocie: medie 14, între 10 și 17
- grupa mare: medie 16, între 10 și 22
- în nivelul preșcolar: grupa are în medie 17 copii, între 12 și 22
- în învățământul primar: clasa are în medie 18 elevi, între 12 și 24
- în gimnaziu: medie 20 elevi, între 12 și 28
- în învățământul sportiv și de artă: clasa are în medie 16 elevi, între 8 și 24, grupă sportivă în medie 7 elevi, între 4 și 10
- în liceu, inclusiv dual: medie 23 elevi, între 16 și 30
- instruirea practică: grupe de 8 până la 15 elevi
- clasele din liceele tehnologice pot fi formate din maximum 3 grupe cu calificări diferite
- învățământul postliceal: medie 26 elevi, între 20 și 32
- învățământul special:
- pentru antepreșcolari cu sprijin nivel I-II: medie 6 copii, între 5 și 7
- pentru primari cu sprijin nivel I-II: medie 7 elevi, între 6 și 8
- pentru antepreșcolari cu deficiențe grave și sprijin III-IV: medie 4 copii, între 3 și 5
- pentru primari cu sprijin III-IV: medie 5 elevi, între 4 și 6
- pentru învățământ tehnologic special: medie 10 elevi, între 8 și 12
S-a introdus posibilitatea ca, în situații excepționale, clasele să funcționeze cu până la 2 copii sub limita minimă și până la 4 peste limita maximă, cu avizul inspectoratului și justificare din partea școlii. Acest lucru poate face ca o clasă de elevi de liceu să aibă din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent, ca în perioadele de dinainte de 2022. La gimnaziu, la fel, clasele vor putea avea, cu aprobare, chiar 32 de elevi, față de 26 în prezent.
În localitățile izolate geografic sau lingvistic, unde nu există suficiente efective și nu poate fi asigurat transportul școlar, se pot organiza clase simultane, prin metodologie aprobată de minister.
Despre vizele de flotant
În prezent metodologia prevede că la înscriere au prioritate copiii a căror locuință este arondată școlii celei mai apropiate, fără să se se facă o diferență între părinții care au viză de flotant sau cei care au domiciliu permanent.
Astfel stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.
În cazul în care sunt înscriși mai mulți copii decât locuri se iau în considere criterii de departajare. Vezi aici detalii
Controversata migrație cu viză de flotant înainte de începerea școlii urma să facă subiectul unei cartografieri a sistemului de învățământ românesc, potrivit proiectul prezidențial “România Educată”, transformat ulterior în actuala lege a Educației Deca-Iohannis.
Potrivit legii, la înscrierea la școală au prioritate copiii a căror locuință este arondată școlii celei mai apropiate.
Presa a relatat în repetate rânduri fenomenul vizelor de flotant, adică practica părinților de a obține un document care atestă că au domiciliul lângă școala dorită, chiar dacă în realitate ei nu locuiesc acolo, ceea ce conduce la supraaglomerarea anumitor școli „vedetă”.
Fostul ministru al Educației, Daniel David a spus că „ar trebui să se facă o diferență între cei care locuiesc la un domiciliu permanent și cei care au viză de flotant”. El a răspuns unei întrebări a jurnalistei Adriana Stere în contextul în care la înscrierea la clasa pregătitoare, mulți părinți își fac viză de flotant pentru a înscrie copilul la o școală preferențială, iar cei care au viză de flotant au același regim la înscriere ca și cei cu domiciliu stabil la o adresă.
„Trebuie să discut cu ministrul de interne ca să văd unde, în ce lege cele două sunt puse administrativ pe aceeași forță. Dacă ține doar de Ministerul Educației se poate schimba”, spunea Daniel David.
Informații de context
În octombrie 2025, după ce a fost adoptată legea Bolojan prin care a crescut numărul de elevi la clasă, ministrul Educației de atunci, Daniel David spunea că „nu avem clase supraaglomerate. Media numărului de elevi la clasă a crescut sub un punct„.
Daniel David sustine că, potrivit datelor analizate la nivel național, „nu au apărut supraaglomerări” în urma aplicării noii legi a învățământului care stabilește numărul maxim de elevi dintr-o clasă, însă nu a precizat câte clase au depășit pragul de 30 de elevi sau care este numărul de elevi per profesor. Ministrul trage concluzia pe baza mediei numărului de elevi la clasă că nu au apărut supraaglomerari.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion spunea: povestea cu numărul de elevi la clasă a fost puțin exagerată. El a explicat că doar în 1,5% dintre cazuri s-au făcut suplimentări de efective cu aprobarea inspectoratelor școlare, iar aproximativ 3, 4% dintre clase funcționează peste limita prevăzută de lege.
„Impactul real nu e chiar atât de grav. Toată lumea a înțeles că, odată ce am introdus un număr superior de elevi la clasă, aceste numere au crescut brusc. Ori asta ar fi însemnat să aducem copii din străinătate, pentru că tot cu aceiași copii din țara asta vorbim”, a spus Sorin Ion.
Datele din Raportul prezentat de Daniel David la 10 luni de mandat:
În anul școlar 2024-2025 în clasa a VIII-a am avut în țară 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi.
De altfel, cele mai multe clase se află între limitele inferioare și cele superioare,
astfel că, după măsurile fiscal-bugetare, numărul mediu de copii în clasă se prezintă
astfel:
– Învățământ primar: 18.30 (2024-2025) vs. 19.17 (2025-2026)
– Gimnaziu: 18.9 (2024-2025) vs. 19.22 (2025-2026)
– Liceu: 24.9 (2024-2025) vs. 25 (2025-2026).
Citește și:
Ar trebui să facem diferența dintre cei care locuiesc stabil la o adresă și cei cu viză de flotant, la înscrierea la clasa pregătitoare, spune ministrul Educației
Ministrul Daniel David: Mărirea numărului de elevi la clasă este un mit, adică sunt niște povești. Dacă ne uităm, spre exemplu, la numărul mediu de copii în clasă, la cele trei niveluri, creșterea a fost sub o unitate
Secretarul de stat Sorin Ion, către profesori: Suntem perfect conștienți ca una dintre măsurile care afectează cel mai mult activitatea dumneavoastră este norma didactică. Anul acesta o ducem așa. Nu cred că se mai poate întâmpla ceva. Măsura trebuie să fie temporară și pe cât posibil limitată la acest an
G4Media.ro
Redacția
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter