Ar trebui să facem diferența dintre cei care locuiesc stabil la o adresă și cei cu viză de flotant, la înscrierea la clasa pregătitoare, spune ministrul Educației

Ministrul Educației spune că ar trebui să să facă o diferență între cei care locuiesc la un domiciliu permanent și cei care au viză de flotant, la înscrierea la clasa pregătitoare. „Dacă ține doar de Ministerul Educației se poate schimba. Dacă ține și de alte reglementări, tot ar trebui schimbate”, spune Daniel David, miercuri, într-o conferință de presă. În prezent metodologia prevede că la înscriere au prioritate copiii a căror locuință este arondată școlii celei mai apropiate, fără să se facă o referire specifică la viză de flotant, astfel că nu există nicio diferență între părinții care locuiesc permanent la o adresă sau cei care își fac viză de flotant.

• Controversata migrație cu viză de flotant înainte de începerea școlii urma să facă subiectul unei cartografieri a sistemului de învățământ românesc, potrivit proiectul prezidențial “România Educată”, transformat ulterior în actuala lege a Educației Deca-Iohannis

• Potrivit legii, la înscrierea la școală au prioritate copiii a căror locuință este arondată școlii celei mai apropiate. Presa a relatat în repetate rânduri fenomenul vizelor de flotant, adică practica părinților de a obține un document care atestă că au domiciliul lângă școala dorită, chiar dacă în realitate ei nu locuiesc acolo, ceea ce conduce la supraaglomerarea anumitor școli „vedetă”.

Ministrul Educației a spus că „ar trebui să se facă o diferență între cei care locuiesc la un domiciliu permanent și cei care au viză de flotant”. El a răspuns unei întrebări a jurnalistei Adriana Stere în contextul în care la înscrierea la clasa pregătitoare, mulți părinți își fac viză de flotant pentru a înscrie copilul la o școală preferențială, iar cei care au viză de flotant au același regim la înscriere ca și cei cu domiciliu stabil la o adresă.

„Trebuie să discut cu ministrul de interne ca să văd unde, în ce lege cele două sunt puse administrativ pe aceeași forță. Dacă ține doar de Ministerul Educației se poate schimba”, spune Daniel David.

În prezent metodologia prevede că la înscriere au prioritate copiii a căror locuință este arondată școlii celei mai apropiate, fără să se se facă o diferență între părinții care au viză de flotant sau cei care au domiciliu permanent.

Astfel stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.

Redăm răspunsul ministrului Educației pe tema vizelor de flotant

Adriana Stere, jurnalist PRO TV: Cei care au domiciliul stabil nu au prioritate la înscrierea la clasa pregătitoare. Cei cu viză de flotant au același regim ca și cei cu domiciliu stabil. Asta nu mi se pare corect. 

Daniel David, ministrul Educației: În SUA și în Franța copiii merg la școală, dacă se mută școala, în funcție de rezidență. Contează foarte mult. Poate să fie unul dintre mecanisme. Trebuie să discut cu ministrul de interne ca să văd unde, în ce lege cele două sunt puse administrativ pe aceeași forță. Dacă ține doar de Ministerul Educației se poate schimba. Dacă ține și de alte reglementări, tot ar trebui schimbate pentru că și mie mi se pare că ar trebui să facem diferența dintre cei care locuiesc stabil acolo și viza de flotant sau reședință de vacanță”. 

Metodologia permite înscrierea elevilor pe baza domiciliului părintelui

Metodologia de înscriere a copiilor la grădiniță, creșă și școală se face pe baza domiciliului părinților și nu se face nici o referire legată de viza de flotant. În cazul în care sunt înscriși mai mulți copii decât locuri se iau în considere criterii de departajare:

Art. 9. — (1) Toți copiii ai căror părinți solicită înscrierea în clasa pregătitoare la școala de circumscripție sunt înmatriculați la unitatea de învățământ solicitată.

(2) Pe locurile libere se înscriu și, ulterior, se înmatriculează copiii care provin din alte circumscripții școlare, inclusiv din alte localități, în conformitate cu solicitările părinților și cu prevederile prezentei metodologii.

(3) În sensul prezentei metodologii, numărul locurilor libere la clasa pregătitoare este stabilit ca diferență între numărul de locuri alocate pentru clasa pregătitoare și numărul de copii din
circumscripție care trebuie înscriși la acel nivel de clasă.

Art. 10. — (1) În situația în care într-o unitate de învățământ numărul cererilor de înscriere primite de la părinți al căror domiciliu se află în afara circumscripției școlare este mai mare
decât numărul de locuri libere definit conform art. 9 alin. (3), se aplică criterii de departajare generale și specifice, stabilite în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

(2) Criteriile generale de departajare care se aplică în situația prevăzută la alin. (1) sunt următoarele:

a) existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;
b) existența unui document care dovedește că este orfan de ambii părinți. Situația copilului în raport cu care s-a instituit o măsură de protecție specială, potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se asimilează situației copilului orfan de ambii părinți;
c) existența unui document care dovedește că este orfan de un singur părinte;
d) existența unui frate/unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă.

(3) În cazul în care numărul cererilor de înscriere din afara circumscripției școlare este mai mare decât numărul de locuri libere, repartizarea copiilor se face în ordinea descrescătoare a
numărului de criterii generale de departajare cumulate de către fiecare copil: se repartizează la început copiii care îndeplinesc trei dintre criteriile menționate la alin. (2), apoi copiii care
îndeplinesc două dintre criterii și, în final, copiii care îndeplinesc doar unul dintre criteriile menționate la alin. (2).

(4) În caz de egalitate pe ultimele locuri, pentru copiii care îndeplinesc același număr de criterii generale de departajare, ordinea de prioritate a criteriilor este cea menționată la alin. (2).

(5) Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învățământ și se aplică în situația prevăzută la alin. (1), după aplicarea criteriilor generale menționate la alin. (2).

Pentru criteriile specifice stabilite, unitatea de învățământ indică documentele doveditoare pe care părintele trebuie să le depună în momentul completării/validării cererii-tip de înscriere.

(6) Criteriile specifice de departajare stabilite de unitatea de învățământ trebuie să țină cont de faptul că toți copiii au drepturi egale de acces la educație, indiferent de condiția socială și
materială, de sex, rasă, naționalitate, confesiune, și nu pot include existența unor liste de preînscrieri, organizate în afara calendarului înscrierii, sau orice alte proceduri care nu respect spiritul și litera prezentei metodologii. În categoria criteriilor specifice poate fi cuprins, de exemplu, și criteriul ca unul dintre părinți să aibă locul de muncă în circumscripția școlară.

Fenomenul vizelor de flotant era menționat și recunoscut în proiectul România Educată

Celebra și controversata migrație cu viză de flotant înainte de începerea școlii va face subiectul unei cartografieri a sistemului de învățământ românesc, prevedea proiectul prezidențial “România Educată”. Practica vizează școlile considerate foarte bune, unde copiii au întâietate la înscrierile din clasa pregătitoare dacă au reședința în circumscripția școlii respective, altfel mai pot fi repartizați la cerere pe locurile rămase libere.

Proiectul România Educată mai propunea ca soluție construirea de școli noi în zonele suburbane și în zonele unde sunt concentrări mari de populații (spre exemplu în cartierele-dormitor ale Capitalei). Administrația prezidențială mai propunea extinderea flotelor de microbuze și autobuze școlare.

Însă proiectul România Educată, devenit după 7 ani, legea Educației abia în 2023, nu prevede aceste propuneri legate de vizele de flotant.

Cum se face dovada că cei înscriși la o adresă locuiesc la adresa din buletin

Ordonanța de urgență nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români prevede la articolul 28 alin c) că un polițist face verificări și certifică dacă respectiva persoană locuiește la adresa din buletin.

Ministerul de interne a modificat legea doar în sensul în care a redus numărul de persoane care pot fi înregistrate la o adresă, în special în contextul alegerilor. Art 28: Dovada adresei de domiciliu se poate face:

Alin 1. c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil cu destinație de locuință și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) și b), când proprietarului sau persoanei interesate nu i-au fost emise în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare actele privind titlul locativ;

Alte prevederi legate de adresa din buletin

Art. 31 alin (1) – Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.

(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.

La articolul 31, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:(3) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reședința, dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Prevederile art. 28 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

Cei care încalcă acest articol și înscriu mai mult de 10 persoane la adresa respectivă riscă amendă între 75 de lei și 150 lei.

Articolul 43 litera c) – Nerespectarea dispozițiilor art. 25, art. 31 alin. (3), art. 34 alin. (2) și art. 36, cu amendă de la 75 lei la 150 lei.

Citește și:

Vize de flotant pentru înscrierea la școală, în vizorul poliției. Polițiștii din Constanța cercetează „eventuale nereguli în obținerea vizei de reședință” în apropierea unor școli, „pentru a beneficia de înscrierea copiilor în anul școlar 2024 – 2025” / Primarul Vergil Chițac a cerut verificările: Dacă nu locuiesc acolo, poliția trebuie să ia măsuri

Reguli noi pentru obținerea vizei de flotant: Solicitantul să stea cel puțin 15 zile pe lună la locuința secundară, iar dacă la aceeași adresă figurează mai mult de două persoane, poliția va face verificări

Șeful Inspectoratului Școlar Sibiu, despre aglomerarea școlilor din cauza vizelor false de flotant: Soluția principală este respectarea de către părinți a circumscripțiilor școlare arondate unităților de învățământ

Migrația cu viză de flotant, subiectul unei viitoare cartografieri a școlilor, cuprinsă în “România Educată”