Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian: Cercetarea consumă bani, nu produce bani / Mai mulți bani pentru Educație și Cercetare vin dacă economia produce mai mulți bani

439 de vizualizări
Foto: Gov.ro / Mihai Dimian
Foto: Gov.ro
Ministrul Educației și Cercetării Mihai Dimian spune că „există o anumită confuzie între Cercetare și Inovare: Toată lumea se așteaptă să producă bani. Nu, cercetarea consumă bani, dar produce cunoaștere, (…) cunoașterea de la noi sau de la alții, s-o transformăm în bani”, a spus ministrul joi, 12 martie, în cadrul la Digital Innovation Summit Bucharest 2026. Nu este prima oară când Mihai Dimian prezintă poziția sa pe acest subiect. În interviuri locale din ultimii ani el a mai menționat viziunea sa despre Cercetare și Inovare.

„Există, în același timp, o anumită confuzie între cercetare și inovare. Încerc, pe scurt, să spun că cercetarea consumă bani, nu produce bani. Toată lumea se așteaptă să producă bani. Nu, cercetarea consumă bani, dar produce cunoaștere. De fapt, ce așteaptă lumea de la noi nu este cercetare, este inovare. Adică să luăm cunoașterea de la noi sau de la alții, s-o transformăm în bani”, a spus ministrul Dimian.

El a precizat că lucrează la un proiect, un proiect de lege pentru digitalizarea Cercetării, pentru transferul tehnologic și inovare, „pentru că societatea așteaptă de la cercetători rezultate care să se regăsească în economie”.

„Tocmai acest proiect de lege încearcă să ofere cadrul pentru acest transfer de cunoștiințe, transfer tehnologie pentru inovare pentru parteneriatele publice private. Ne aflăm într-un stadiu avansat. Am consultat și în weekend specialiști și din străinătate, și din țară, încercând să răspundem într-un fel tuturor aspectelor legate atât de mediul cercetării de stat, cât și de mediul cercetări din privat. Însă vă rog cu toții să facem acest efort pentru a orienta cercetarea noastră către aplicații și a încerca să inovăm mai mult, pentru că în momentul de față economia și societatea are nevoi (sic!). Pe de altă parte, și noi, fie că vorbim despre oameni din Educație sau din Cercetare sau oameni care facem ambele lucruri, trebuie să înțelegem că mai mulți bani pentru educație și cercetare vin dacă economia produce mai mulți bani mai întâi, și noi putem contribui la acest aspect”, a mai spus ministrul.

Informații de context

Bugetul alocat Cercetării fundamentale și cercetării-dezvoltării, prin proiectul de lege a bugetului pe 2026, este de 2,7 miliarde lei, reprezentând doar 0,13% din PIB-ul estimat pentru anul în curs. Aceasta reprezintă un „salt” de doar 0,02 puncte procentuale față de alocarea pe anul trecut, ca pondere în PIB, în condițiile în care Guvernul Bolojan s-a angajat, în programul de guvernare, să crească bugetul pentru cercetare treptat, până la 1% în 2030.

Ținta de 1% din PIB pentru Cercetare, stabilită printr-o ordonanță datând din 2002, ar fi trebuit atinsă încă din 2020, dar a fost amânată an de an – detalii aici

Actuala coaliție de guvernare, instalată după alegerile din 2024, prevedea în  programul inițial de guvernare creșterea „graduală” a alocării pentru cercetare până la 1% din PIB, fără a stabili un termen clar, dar invocând în acest sens Strategia pentru Cercetare 2022-2027: „1% din PIB pentru finanțarea dedicată cercetării. Vom urmări majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027”.

Apoi, Guvernul de coaliție condus de Ilie Bolojan a reformulat obiectivul și a stabilit anul 2030 ca termen pentru atingerea a 1% din PIB pentru cercetare, în baza unei finanțări „crescânde” până atunci. Potrivit planului de guvernare prezentat în iunie 2025:

„Cercetarea se reorganizează într-un sistem național eficient – mai ales în baza evaluării demarate în 2025 – cu finanțare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030”.

În 2026, când ar fi trebuit să fie prima creștere spre acest prag, proiectul de lege a bugetului, anunțat marți, 10 martie, prevede un plus nesemnificativ pentru cercetare

Anume, alocarea pentru cercetare fundamentală și cercetare dezboltare este de circa 2,7 miliarde de lei, reprezentând 0,13% din PIB-ul estimat pentru 2026. 

Valoarea este mai mare decât cea propusă în urmă cu un an, de 2,1 miliarde de lei, reprezentând 0,11% din bugetul estimat pe 2025 și doar o zecime din ținta de 1% din PIB. Față de execuția preliminată pe 2025, menționată în proiectul legii bugetului pe 2026, creșterea este de 28%.

Creșterea alocării pentru Cercetare, ca procent din PIB, nu atinge astfel nici o cincime din ținta de 1% propusă pentru anul 2030. Iar ea ia în calcul și reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal pentru anul în curs., reducere aplicată în condițiile în care și anul trecut a avut loc o diminuare a fondurilor de la buget pentru acest sector: alocarea pe 2025 a fost mai mică decât cea din 2024. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Eu nu mai vreau să trimit coroane și flori la familii îndoliate. Să înțelegem cu toții că este un efort național, așa cum au făcut și alte țări. Nu putem să fim numai noi într-o insulă – Valeria Herdea, medic pediatru

„Vaccinarea produce câteva efecte locale. Boala produce efecte dramatice. Având copii în îngrijire cu tulburări de comportament, cu tulburări de apetit, cu tulburări de somn, care sunt agitați, sunt hiperactivi,…
Vezi articolul

Secretarul de stat Kallós Zoltán: Se pot utiliza în continuare acele variante ale catalogului electronic care respectă specificiațiile din Ordinul de modificare a ROFUIP / Nu există obligativitatea de a folosi modulul de catalog electronic în SIIIR în acest moment

Școlile-pilot care au introdus cataloage electronice le pot folosi în continuare, a explicat secretarul de stat Kallós Zoltán marți, 5 august, la dezbaterea online organizată de Ministerul Educației și Cercetării. Astfel,…
Vezi articolul

SURSE Ligia Deca își modifică propriile Legi ale educației pentru a treia oară, la nici un an de la promulgare: Proiect de OUG prin care universitățile pot ridica construcții, din fonduri externe nerambursabile, pe terenuri din domeniul public, care nu sunt în proprietatea lor / Introduce Informatica și Arhitectura în aria de discipline STEM, după ce le-a exclus prin legea învățământului

Ligia Deca își modifică propriile Legi ale educației, la doar 8 luni de la promulgare și după 8 ani de lucru pe aceste proiecte din poziția de consilieră a lui…
Vezi articolul
SRI / Foto: Facebook SRI

Situația din învățământ, înainte și în timpul pandemiei Covid-19 –  menționată de SRI în raportul pe 2020, la capitolul “Riscuri și amenințări la adresa valorilor constituționale”: infrastructură și resurse deficitare, decalaje accentuate în accesul la școala online

Situația din învățământul românesc, atât prin felul cum se prezenta înaintea pandemiei Covid-19 cât și prin schimbări cauzate de aceasta, este menționată la capitolul “Riscuri și amenințări la adresa valorilor…
Vezi articolul