Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian: Cercetarea consumă bani, nu produce bani / Mai mulți bani pentru Educație și Cercetare vin dacă economia produce mai mulți bani

5.172 de vizualizări
Foto: Gov.ro / Mihai Dimian
Foto: Gov.ro
Ministrul Educației și Cercetării Mihai Dimian spune că „există o anumită confuzie între Cercetare și Inovare: Toată lumea se așteaptă să producă bani. Nu, cercetarea consumă bani, dar produce cunoaștere, (…) cunoașterea de la noi sau de la alții, s-o transformăm în bani”, a spus ministrul joi, 12 martie, în cadrul la Digital Innovation Summit Bucharest 2026. Nu este prima oară când Mihai Dimian prezintă poziția sa pe acest subiect. În interviuri locale din ultimii ani el a mai menționat viziunea sa despre Cercetare și Inovare.

„Există, în același timp, o anumită confuzie între cercetare și inovare. Încerc, pe scurt, să spun că cercetarea consumă bani, nu produce bani. Toată lumea se așteaptă să producă bani. Nu, cercetarea consumă bani, dar produce cunoaștere. De fapt, ce așteaptă lumea de la noi nu este cercetare, este inovare. Adică să luăm cunoașterea de la noi sau de la alții, s-o transformăm în bani”, a spus ministrul Dimian.

El a precizat că lucrează la un proiect, un proiect de lege pentru digitalizarea Cercetării, pentru transferul tehnologic și inovare, „pentru că societatea așteaptă de la cercetători rezultate care să se regăsească în economie”.

„Tocmai acest proiect de lege încearcă să ofere cadrul pentru acest transfer de cunoștiințe, transfer tehnologie pentru inovare pentru parteneriatele publice private. Ne aflăm într-un stadiu avansat. Am consultat și în weekend specialiști și din străinătate, și din țară, încercând să răspundem într-un fel tuturor aspectelor legate atât de mediul cercetării de stat, cât și de mediul cercetări din privat. Însă vă rog cu toții să facem acest efort pentru a orienta cercetarea noastră către aplicații și a încerca să inovăm mai mult, pentru că în momentul de față economia și societatea are nevoi (sic!). Pe de altă parte, și noi, fie că vorbim despre oameni din Educație sau din Cercetare sau oameni care facem ambele lucruri, trebuie să înțelegem că mai mulți bani pentru educație și cercetare vin dacă economia produce mai mulți bani mai întâi, și noi putem contribui la acest aspect”, a mai spus ministrul.

Informații de context

Bugetul alocat Cercetării fundamentale și cercetării-dezvoltării, prin proiectul de lege a bugetului pe 2026, este de 2,7 miliarde lei, reprezentând doar 0,13% din PIB-ul estimat pentru anul în curs. Aceasta reprezintă un „salt” de doar 0,02 puncte procentuale față de alocarea pe anul trecut, ca pondere în PIB, în condițiile în care Guvernul Bolojan s-a angajat, în programul de guvernare, să crească bugetul pentru cercetare treptat, până la 1% în 2030.

Ținta de 1% din PIB pentru Cercetare, stabilită printr-o ordonanță datând din 2002, ar fi trebuit atinsă încă din 2020, dar a fost amânată an de an – detalii aici

Actuala coaliție de guvernare, instalată după alegerile din 2024, prevedea în  programul inițial de guvernare creșterea „graduală” a alocării pentru cercetare până la 1% din PIB, fără a stabili un termen clar, dar invocând în acest sens Strategia pentru Cercetare 2022-2027: „1% din PIB pentru finanțarea dedicată cercetării. Vom urmări majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027”.

Apoi, Guvernul de coaliție condus de Ilie Bolojan a reformulat obiectivul și a stabilit anul 2030 ca termen pentru atingerea a 1% din PIB pentru cercetare, în baza unei finanțări „crescânde” până atunci. Potrivit planului de guvernare prezentat în iunie 2025:

„Cercetarea se reorganizează într-un sistem național eficient – mai ales în baza evaluării demarate în 2025 – cu finanțare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030”.

În 2026, când ar fi trebuit să fie prima creștere spre acest prag, proiectul de lege a bugetului, anunțat marți, 10 martie, prevede un plus nesemnificativ pentru cercetare

Anume, alocarea pentru cercetare fundamentală și cercetare dezboltare este de circa 2,7 miliarde de lei, reprezentând 0,13% din PIB-ul estimat pentru 2026. 

Valoarea este mai mare decât cea propusă în urmă cu un an, de 2,1 miliarde de lei, reprezentând 0,11% din bugetul estimat pe 2025 și doar o zecime din ținta de 1% din PIB. Față de execuția preliminată pe 2025, menționată în proiectul legii bugetului pe 2026, creșterea este de 28%.

Creșterea alocării pentru Cercetare, ca procent din PIB, nu atinge astfel nici o cincime din ținta de 1% propusă pentru anul 2030. Iar ea ia în calcul și reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal pentru anul în curs., reducere aplicată în condițiile în care și anul trecut a avut loc o diminuare a fondurilor de la buget pentru acest sector: alocarea pe 2025 a fost mai mică decât cea din 2024. 


5 comments
  1. Dacă vorbești de cercetare făcută de politicienii noștri cu titlul de „dottore”, dar cu bacul luat din 3-4 încercări, da, aia sunt bani irosiți.
    În rest cer starea produce, stimabile, cercetarea reală produce!
    Ca la noi se urmărește doar diploma și bonusul salarial lunar de după, aia e altă treabă!

  2. Nu i-a luat mult ca sa adopte un limbaj duplicitar.
    Oricum, nu existau sperante deosebite din partea lui.

    Auzi idiotenie: cercetarea doar consuma bani. Lumea larga ne-a demonstrat ca finantarea reala a cercetarii chiar produce bani. Chiar si cand vorbim despre cercetare fundamentala.
    Singura conditie este sa poti finanta intregul ciclu RDI (Research-Development-Innovation). Sau CDI (Cercetare-Dezvoltare-Inovare).

    1. Pai tocmai asta e spilul in Romania. Cercetarea se considera ca parte a procesului didactic, este platita ca norma didactica, la pret de norma didactica. Singurii care iau bani foarte frumosi sunt titularii de contract, restul muncesc in cercetare pe bani de cadre didactice, esti fericit ca mai poti publica (al doilea,al treilea autor) etc.. Rezultatul : Contractantii, bani frumosi (cercetarea e rentabila !), cei care muncesc praful de pe toba (munca multa la stapan) si beneficiarii capata un morman de hartie pe care dupa cativa ani o valorifica la REMAT.

  3. Cred că din greșeală a adus educația in discuție, un fel de „gura păcătosului adevăr grăiește”. Dacă acum tai banii din educație, peste 10ani de la cine mai ai speranță să producă? Să aducă inovație?
    Vom ajunge să ne fie dor de ministerul condus de dna Andronescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Institutul de Istorie a Religiilor are susținerea ministrului Cercetării, care a aprobat un memorandum prin care să fie exceptat de la desființare, spune directorul Eugen Ciurtin: Avem nevoie în acest moment doar de avizul prezidiului Academiei Române

Cercetătorul Eugen Ciurtin, director al Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române, a anunțat marți, 3 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Casa Academiei Române, că…
Vezi articolul

UPDATE Noul Minister al Educației și Cercetării are cu 95 de posturi mai multe față de câte aveau Educația și Cercetarea la un loc în fostul guvern, potrivit unui proiect de HG. Explicația ministerului

Hotărârea de guvern pentru organizarea noului Minister al Educației și Cercetării, pusă în dezbatere joi seară, arată o creștere a numărului total de posturi față de precedentele ministere separate în…
Vezi articolul

Directoarea Violeta Estrella Bontilă, despre creșterea normei didactice: Nu e ca și cum eu curăț cartofi încă 2 ore pe săptămână. Nu așa se pune problema, pentru că munca din spatele pregătirii unei lecții este total diferită

Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a vorbit despre munca din spatele pregătirii unei lecții, în contextul creșterii normei didactice. „Fiecare oră în plus aduce…
Vezi articolul

Statistica arată că la fizică nu mai avem niciun profesor, la nivel național, care să se titularizeze în ultimii 10 ani, spune directorul Cătălin Zaman: La noi în județ sunt probleme cu profesorii de matematică. Nu avem / Profesoara Claudia Puzdrea: Și la chimie vă călcăm pe urme

Cătălin Zaman, profesor și director la Şcoala Gimnazială „Învățător Nicolae Ispas” din Clondiru (județul Buzău), a adus în atenție că „statistica arată că la fizică nu mai avem niciun profesor,…
Vezi articolul

Elevilor care își dau masca jos în clasă sau în școală, încălcând regulile, li se poate scădea nota la purtare, spune Ministrul Educației. Anisie anunță că există prevedere în lege pentru ca un profesor să fie concediat, dacă nu vrea să facă școală online

Elevilor care își dau masca jos în clasă sau în școală, încălcând regulile, li se poate scădea nota la purtare, a declarat Ministrul Educației la conferința de presă de vineri,…
Vezi articolul