Ministrul Educației, Sorin Costreie, propune un „Jurământ socratic” pentru profesori și educatori, după modelul Jurământului lui Hipocrate pentru medici: „Voi avea curajul să spun «nu știu», voi încuraja gândirea critică, îndoiala argumentată și libertatea intelectuală, inclusiv atunci când acestea îmi pun la încercare propriile convingeri” / Textul ar putea fi rostit la intrarea în profesia didactică

0 vizualizări
Ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, a publicat joi, 19 noiembrie, de Ziua Mondială a Filosofiei, pe pagina sa de Facebook, textul unui „Jurământ socratic pentru profesori și educatori”. Ministrul îl prezintă ca un angajament solemn al cadrelor didactice față de elevi și studenți, față de profesie și față de societate, conceput după modelul Jurământului lui Hipocrate depus de medici.

Sorin Costreie își leagă propunerea de o schimbare de paradigmă în școala românească, adică trecerea „de la un învățământ preponderent memorizator la unul reflexiv”. Ministrul spune că jurământul ar putea fi rostit la absolvirea programelor de formare pedagogică sau la intrarea în profesia didactică, „ca expresie a responsabilității profesionale”.

Ministrul precizează că textul este o creație contemporană, inspirată de metoda socratică a dialogului, de recunoașterea propriilor limite și de responsabilitatea morală a educatorului. Nu e un jurământ formulat de Socrate, scrie Costreie, ci unul „pentru Socrate”.

Textul are zece angajamente. Profesorul care îl depune promite să pună binele și demnitatea fiecărui elev și student în centrul activității sale și să nu pretindă niciodată că deține adevărul absolut. Își asumă și să își recunoască greșelile și să continue să învețe alături de cei pe care îi educă.

Jurământul pune întrebarea înaintea răspunsului, argumentul înaintea convingerii și înțelegerea înaintea memorării. Profesorul se angajează să nu ceară acceptarea unei idei doar pe baza autorității sale și să nu folosească cunoașterea pentru a-i domina, umili sau intimida pe elevi. Alte angajamente privesc încurajarea gândirii critice, chiar și atunci când aceasta îi pune la încercare propriile convingeri, și refuzul de a transforma educația în îndoctrinare. Profesorul trebuie, de asemenea, să îi ajute pe elevi să distingă între fapte, interpretări, opinii și prejudecăți.

Un angajament separat privește evaluarea: aceasta trebuie făcută fără favoritisme sau discriminare și trebuie „să sprijine învățarea, nu să reducă valoarea unui om la o notă”. Textul mai cuprinde grija profesorului față de propria sănătate și propriul echilibru, apărarea libertății academice și a educației ca bun public. Încheierea fixează scopul educației: formarea unor oameni „capabili să gândească prin ei înșiși”, nu a unora care gândesc asemenea profesorului.

Ministrul Costreie își explică alegerea prin felul în care apare educația în dialogurile lui Platon: nu doar transmitere de cunoștințe, ci examinarea convingerilor prin dialog și întrebări bine țintite. Ministrul indică trei principii socratice pe care se sprijină jurământul: recunoașterea limitelor propriei cunoașteri, examinarea critică a convingerilor și responsabilitatea față de formarea caracterului.

Ministrul face și o paralelă directă cu medicina. Medicul își asumă grija față de viața și sănătatea pacientului, iar profesorul ar urma să își asume grija față de capacitatea elevului „de a cunoaște, de a judeca și de a trăi liber”.

Postarea nu spune dacă Ministerul Educației și Cercetării intenționează să introducă formal jurământul, de exemplu printr-un ordin de ministru sau prin includerea lui în programele de formare inițială a cadrelor didactice. Nu există nici un calendar sau un cadru în care textul ar putea fi rostit. Formularea folosită de ministru rămâne una condiționată: jurământul „ar putea fi rostit”.

Sorin Costreie, conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București și specializat în filosofia limbajului și a matematicii, este ministrul Educației și Cercetării în Guvernul Luca Niculescu. A preluat funcția după ce fusese, din noiembrie 2025, consilierul prezidențial pentru educație și cercetare al președintelui Nicușor Dan.

Ziua Mondială a Filosofiei a fost instituită de UNESCO și se marchează în fiecare an în a treia zi de joi a lunii noiembrie.

Textul integral al Jurământului socratic pentru profesori și educatori, publicat de ministrul Sorin Costreie:

„În fața celor care mi-au transmis cunoașterea, a celor cărora le voi împărtăși din ea și a comunității pe care sunt chemat să o servesc, îmi asum, liber și cu responsabilitate, acest jurământ:

Voi pune binele și demnitatea fiecărui elev și student în centrul misiunii mele, respectându-i individualitatea, libertatea de gândire și dreptul de a învăța.

Voi căuta neîncetat adevărul și nu voi pretinde niciodată că dețin adevărul absolut. Voi avea curajul să spun «nu știu», să îmi recunosc greșelile și să învăț în continuare, alături de cei pe care îi educ.

Voi cultiva întrebarea înaintea răspunsului, argumentul înaintea convingerii și înțelegerea înaintea memorării. Nu voi cere acceptarea unei idei doar în virtutea autorității mele și nu voi folosi cunoașterea pentru a domina, umili sau intimida, ci pentru a deschide minți și a stimula cunoașterea.

Voi încuraja gândirea critică, îndoiala argumentată și libertatea intelectuală, inclusiv atunci când acestea îmi pun la încercare propriile convingeri.

Nu voi transforma educația în îndoctrinare. Voi respecta pluralitatea perspectivelor și voi ajuta fiecare elev și student să distingă între fapte, interpretări, opinii și prejudecăți.

Voi evalua totul cu dreptate și integritate, fără favoritisme, discriminare sau prejudecăți, înțelegând că evaluarea trebuie să sprijine învățarea, nu să reducă valoarea unui om la o notă.

Voi continua să învăț și să îmi examinez critic propria gândire, pentru că nimeni nu poate pretinde că educă fără a accepta să fie, la rândul său, educat.

Voi avea grijă de propria mea sănătate, de echilibrul și de integritatea mea, pentru a-mi putea exercita profesia cu responsabilitate și umanitate.

Voi apăra libertatea academică și valoarea educației ca bun public, conștient că o societate liberă are nevoie de oameni capabili să gândească independent și să își asume responsabilitatea propriilor judecăți.

Nu voi uita că scopul educației nu este să formeze oameni care gândesc asemenea mie, ci oameni capabili să gândească prin ei înșiși.

Îmi asum aceste angajamente cu respect față de profesia mea, față de cei care mi-au fost profesori și față de generațiile care vor veni și jur să nu încetez să mă întreb, să învăț și să îi ajut pe ceilalți să descopere puterea propriei gândiri.”


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *