Ministrul muncii Dragoș Pîslaru a avut discuții azi la Palatul Cotroceni cu sindicatele din Educație, ministrul Educației Mihai Dimian și a propus o nouă variantă de lege a salarizării. Dragoș Pîslaru a spus că deocamdată nu există niciun acord cu sindicatele și a amintit de soluția propusă prin care o majorare de salarii s-ar acorda etapizat abia din 1 septembrie 2028.
- Amintim, liderii de sindicat spun că este inacceptabilă propunerea de creștere a coeficienților de salarizare de la 2,39 la 2,55 pentru gradația 0, dar cu aplicare de la 1 septembrie 2028.
- În paralel au fost negocieri politice și la Cotroceni, marți, dintre șefii partidelor politice din fosta coaliție de guvernare și președintele Nicușor Dan, care s-au finalizat fără un consens, au declarat surse politice pentru G4Media. Neadoptarea legii până la 31 august costă România aproximativ 770 de milioane de euro fonduri nerambursabile din PNRR.
„Încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație o soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, n-o numesc eșalonare, pentru că eșalonare însemna mai mulți ani, etapizare care se presupune că de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028 să putem avea totuși o discuție pe grila de educație și continuăm aceste discuții”, a spus Pîslaru, minsitrul interimar al muncii.
El a anunțat marți, 11 august, o grilă complet nouă pentru profesori, creșteri salariale din 2028 și dublarea plății cu ora. Indemnizația de dirigenție ar urma să fie între 10% și 20%. Liderul sindical Simion Hăncescu a precizat că este vorba despre procente din valoarea de referință 4.100 de lei. Vezi aici cât ar însemna net sumele propuse.
Aceasta este „ultima săptămână” în care România mai poate adopta legea pentru a îndeplini un jalon din PNRR, spune ministrul Pîslaru care susține că adoptarea legii până la 31 august ar permite României să deblocheze 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Fragmente din declarațiile ministrului muncii Dragoș Pîslaru, după discuțiile de la Cotroceni de marți, 11 august
„Ne-am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta, pe care sindicate e ne-au pus-o pe masă. Și trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la (n. red coeficient) 2,12, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori. Și sindicatele au venit cu o versiune alternativă, care costă cu niște miliarde de lei în plus și în această zi ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii este că am stat și asta a fost, mi s-a părut foarte frumoasă atmosfera: ministrul educației, domnului Dimian, eu, liderii sindicali, Banca Mondială, echipa de la Ministerul Educației și Ministerul Muncii am stat să lucrăm să vedem pe cifre cum stăm.
Seara s-a terminat într-un mod în care aici am avut un oarecare impas politic, de a lua o decizie. În partea cealaltă la Ministerul Muncii avem oarecum un impas, în sensul că nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde pe care le-am putea pune la dispoziție pe 2028, pe cerințele sindicatelor din domeniul de educație.
Ce rămâne de făcut? În primul rând, mandatul pe care l-am înțeles în această seară este că continuăm acest secretariat tehnic și încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație și sănătate o soluție, o soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, n-o numesc eșalonare, pentru că eșalonare însemna mai mulți an etapizare care se presupune că de la 1 septembrie 2028 deci pe anul școlar care începe la 01/09/2028 să putem avea totuși o discuție pe grila de educație și continuăm aceste discuții.
Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărat în această seară pentru că n-avem un acord încă”.
Ce a propus ministrul Muncii privind legea salarizării
Una dintre principalele probleme pe care Guvernul încearcă să le rezolve prin noua lege este promisiunea salarială făcută profesorilor după greva generală din 2023. Atunci, Guvernul și-a asumat prin ordonanță de urgență ca salariul profesorului debutant să fie raportat la salariul mediu brut pe economie.
Dragoș Pîslaru spunea luni seară, 10 august, că resursele necesare pentru aplicarea acestei prevederi nu au putut fi asigurate pentru anul 2027, iar varianta analizată acum este ca majorarea să fie acordată începând cu 2028. „Sectorul Educației a avut o grevă în 2023 și s-a promis printr-o ordonanță de urgență că salariul profesorului debutant din învățământul preuniversitar va fi salariul mediu brut pe economie”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, costul măsurii este prea mare pentru bugetul disponibil în 2027.
„În construcția noastră și cu bugetul pe care l-am avut, nu am putut pune pe masă o astfel de alocare pentru că costa prea mult și pentru 2027 nu am avut aceste resurse”, a explicat Pîslaru.
Soluția analizată este aplicarea creșterii din 2028.Ministrul spune că Executivul încearcă astfel să răspundă unor revendicări pe care angajații din Educație le au de mai bine de trei ani și să elimine unul dintre principalele obstacole pentru adoptarea noii legi a salarizării.
Informații de context
Liderul sindical Simion Hăncescu a spus după discuțiile cu ministrul Mihai Dimian că este inacceptabilă propunerea de creștere a coeficienților de salarizare de la 2,39 la 2,55 pentru gradația 0, dar cu aplicare de la 1 septembrie 2028.
„Au venit cu o mică creștere a coeficienților, de la 2,39 la 2,55 la grația zero. Dar atenție, cu aplicare de la 1 septembrie 2028, lucru absolut inacceptabil. Adică să mai așteptăm aproape 2 ani de zile. Alții ar urma să intre la 1 ianaurie 2027, iar noi să așteptăm la 1 septembrie 2028. Așa ceva este de neacceptat”, spune Hăncescu.
Președintele FSLI, Simion Hăncescu, a declarat, după întâlnirea cu miniștrii Mihai Dimian și Dragoș Pîslaru, că ministrul interimar al Muncii a propus ca plata cu ora să fie raportată la 120 de ore lucrătoare pe lună, în loc de 160, așa cum este în prezent. Acesta a subliniat, însă că „nu este o soluție, pentru că „o oră la plata cu ora nu are alt regim față de ora din norma de predare”.
Citește și:
Legea Salarizării 2026. Liderul sindical Anton Hadăr: Cu bani puțini nu poți susține Educația. Niciun tânăr cu doctorat nu vine pentru un salariu sub 5.000 de lei
Simion Hăncescu, președintele FSLI, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni: Ni s-a propus ca plata cu ora să fie raportată la 120 de ore pe lună, nu la 160, cum e în prezent / Nu e o soluție. O oră la plata cu ora nu are alt regim față de ora din norma de predare
Indemnizația de dirigenție ar urma să fie 240 de lei, 360 de lei sau 480 de lei net, pe trei niveluri: 10%, 15%, 20%, potrivit noii propuneri a Legii salarizării
