Ministrul Sănătății acuză că propunerea lui Arafat nu ar fi echilibrată: Interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii” / Rogobete anunță că adicţia de spaţiul virtual „a devenit la fel de periculoasă” ca dependența de droguri

Interzicerea sau limitarea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale, așa cum a propus secretarul de stat Raed Arafat, „nu cred că asta este soluţia”, susține ministrul Sănătății. „Şi eu sunt pentru o atitudine mai echilibrată, nu atât de abruptă”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete, într-un interviu pentru Antena 3.

Ministrul Sănătății susține că soluția este ca elevii să învețe în școală, la „educaţie pentru sănătate”, care să fie „o chestie interdisciplinară între materii prin care să fie educaţi copiii” cum „să se ferească şi, mă rog, să filtreze conţinutul”.

Alexandru Rogobete îl contrazice astfel pe Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne. Arafat a cerut public Parlamentului să inițieze o lege care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețele sociale. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”, a avertizat Arafat, sâmbătă. Acesta a anunțat că rețelele de socializare reprezintă un „risc sistemic” în România, iar „răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”.

Întrebat dacă are date care să facă o legătură între agresivitatea copiilor și conţinutul violent de pe reţelele sociale, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat duminică seara la Antena 3 că „Există o statistică şi ea mă îngrijorează, pentru că, de fapt, ce vedem acum eu cred că sunt efectele unor inactivităţi, inacţiuni din ultimii mulţi ani de zile. Zona de sănătate mintală a fost lăsată la «şi altele, în general, în România» şi aici… acest lucru se vede cu ochiul liber, în primul rând în modul în care nu există o strategie naţională coerentă pentru componenta de sănătate mintală adulţi-copii”.

„Nu există o strategie naţională coerentă cu plan de acţiune clar pe 4 ani, 6 ani pentru adicţii. Nu există multe documente de politică publică până la urmă şi de strategie, care vin să intervină, de fapt, în aceste situaţii”, a acuzat Rogobete.

Ministrul a amintit în cadrul interviului pentru Antena 3 că „există proiecte cu fonduri europene pentru construcţia a şase centre de sănătate mintală şi adicţii în România – fonduri europene nerambursabile –, la care se adaugă un program prin fonduri elveţiene pentru realizarea strategiei naţionale de sănătate mintală şi lupta cu adicţii. Iar la adicţii, noi suntem obişnuiţi când spunem «adicţii» să ne gândim doar la droguri, dar aici sunt mai multe, de fapt. Şi una dintre ele, şi este dezbătută şi studiată la nivel european acum, se referă la adicţia de spaţiul virtual, care a devenit la fel de periculoasă”.

Informații de background

Amintim că Raed Arafat este primul oficial guvernamental care cere limitarea accesului copiilor din România la rețele sociale. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne a lansat sâmbătă un apel către parlamentari să inițieze o lege „care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”.

Rețelele de socializare reprezintă un „risc sistemic” în România, iar „răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, spune Arafat.

„State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică”, spune Raed Arafat, într-o postare pe contul său de Facebook.

Solicitarea integrală semnată de Raed Arafat, în privința limitării accesului copiilor la rețele sociale:

„Stăteam și reflectam, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?

State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică.

Nu este vorba despre cenzură.

Este vorba despre protecție.

Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților.

Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod:

– rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți.

Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități.

În același timp, rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru:

• cyberbullying,
• umilire publică și stigmatizare,
• presiune socială constantă,
• comparație toxică și validare artificială.

Pentru copii și adolescenți, aceste experiențe pot avea efecte profunde și de durată: anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale.

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică.

 Protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea; o face posibilă pe termen lung.

 Copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale.

 De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare.

Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere.

Pentru binele copiilor și adolescenților. Pentru binele României.”

Citește și:

BREAKING Primul oficial guvernamental care cere limitarea accesului copiilor din România la rețele sociale: Raed Arafat solicită Parlamentului lege pentru protejarea adolescenților sub 16 ani. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”

STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții

România este pe primul loc la folosirea problematică a social media de către copii și adolescenți, cu un procent de două ori mai mare decât media țărilor din studiul OMS. Comportamentul e asociat cu probleme mintale, sociale și de școlarizare