Mircea Miclea: În prezent, examenele naționale notează aproape exclusiv soluțiile finale, nu cum gândește elevul. Acest model este depășit în era inteligenței artificiale, iar școala ar trebui să îi învețe pe elevi moduri de a gândi, ca un biolog, ca un chimist, ca un istoric

„În prezent, evaluările, inclusiv examenele naționale, notează aproape exclusiv soluțiile finale, nu cum gândește elevul. Acest model este depășit în era inteligenței artificiale, iar școala ar trebui să îi învețe pe elevi moduri de a gândi, ca un biolog, ca un chimist, ca un istoric, nu doar informații izolate”, a declarat profesorul Mircea Miclea la Bistrița, pe 7 octombrie. 

„Astfel, elevii când devin adulți și sunt bombardați cu ideologii sau informații contradictorii, vor fi capabili să spună: «Stai puțin. Ce dovezi există pentru asta? Cum aș analiza eu situația, ca un istoric, ca un om rațional?»”, a susținut Mircea Miclea.

• Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Școala și inteligența artificială”, susținută de Mircea Miclea, pe 7 octombrie, la Palatul Culturii din Bistrița. Evenimentul a fost organizat de Casa Corpului Didactic Bistrița-Năsăud, cu sprijinul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud.

Mircea Miclea a vorbit despre rolul școlii în era inteligenței artificiale, subliniind patru direcții esențiale care ar trebui să ghideze educația.

Prima este dobândirea de cunoștințe, „cunoștințe la purtător”, pentru că, spune Miclea, „fără cunoștințe proprii, oamenii devin dependenți de instrumente, riscând o nouă ev mediu epistemic”. Gândirea critică, memoria și capacitatea de discernământ se formează doar pe baza conținuturilor reale, nu în abstract.

A doua direcție este dezvoltarea antreprenoriatului epistemic – „să-i învățăm pe elevi nu doar să dobândească cunoștințe, ci și să le exploateze”, să știe să răspundă la întrebările: „Ce pot face cu ceea ce știu?” și „Ce fel de cunoștințe trebuie să învăț ca să-mi ating scopul?”.

A treia direcție vizează accentul pe procesul de gândire, nu doar pe soluții. Deși AI poate oferi răspunsuri, „școala trebuie să evalueze modul de gândire care a dus la acea soluție”, pentru a-i învăța pe elevi să gândească „ca un istoric, biolog, chimist sau economist”.

A patra direcție este legată de disciplină și autodisciplină. „Regulile sunt esențiale pentru dezvoltarea autodisciplinei”, a spus Mircea Miclea. Tendințele recente de a reduce regulile în detrimentul creativității sunt dăunătoare. Profesorii și părinții trebuie să ofere modele consistente de respectare a regulilor.

„Evaluările noastre notează răspunsul corect. Nu modul în care elevul a gândit”

Mircea Miclea a explicat că examenele naționale, Evaluarea Națională, Bacalaureatul, dar și testările curente, pun accent aproape exclusiv pe răspunsul final, fără să se observe raționamentul elevului.

„Trebuie să începem să evaluăm cum gândește elevul, nu doar ce răspuns oferă. Dacă un elev scrie o compunere, nu trebuie evaluată doar compunerea, ci și raționamentul care a dus la ea: de ce a ales personajele, structura, tema. În acest fel, dezvoltăm gândirea, nu doar capacitatea de a produce rezultate.”

Mircea Miclea a criticat și testele grilă, care, deși eficiente pentru corectare rapidă, nu contribuie la formarea gândirii critice: „Evaluările de tip grilă, care solicită doar răspunsuri rapide, nu antrenează gândirea. Școala trebuie să rămână locul unde învățăm să gândim, să analizăm, să comparăm, să punem întrebări.”

Cum ar trebui predate disciplinele: „Să-i învățăm pe elevi cum gândește un scriitor, un biolog sau un istoric”

Mircea Miclea a oferit mai multe exemple concrete despre cum ar trebui să se schimbe modul de predare, astfel încât elevii să învețe „moduri de a gândi”, nu doar informații izolate.

„Când predau istorie, îi învăț pe elevi cum gândește un istoric; când predau biologie, cum gândește un biolog. În felul acesta, elevii învață «moduri de a gândi», structuri cognitive care le rămân pentru toată viața.”

Predarea limbii și literaturii române, de exemplu, nu ar trebui să se reducă la comentarii și repovestiri, ci să-i învețe pe elevi cum a gândit scriitorul în procesul de creație:

„Cum au gândit oamenii care au construit o teorie? Cum a gândit Rebreanu atunci când a scris romanele sale? Cum a ales descrierile, personajele, relațiile dintre ele? Cum a construit mediul social al lumii sale?

Trebuie să mergem pe «cum a gândit» cel care a produs un rezultat. Să oferim modele de gândire , modele de a gândi ca un chimist, ca un biolog, ca un istoric, ca un economist.

La biologie, elevii ar trebui să învețe cum gândește un biolog: cum formulează ipoteze, cum verifică o cauză, cum interpretează datele unui experiment.

La istorie, profesorul ar trebui să le arate cum gândește un istoric, cum evaluează o sursă, cum compară versiuni diferite ale aceluiași eveniment, cum verifică dovezile.

Astfel, când devin adulți și sunt bombardați cu ideologii sau informații contradictorii, vor fi capabili să spună: ‘Stai puțin. Ce dovezi există pentru asta? Cum aș analiza eu situația, ca un istoric, ca un om rațional?’”, a spus Mircea Miclea.

„Dacă gândesc ca un biolog, nu mă mai las manipulat”

Miclea a arătat că formarea gândirii științifice și critice îi protejează pe oameni de manipulare, publicitate agresivă și ideologii.

„Dacă tu vii și îmi spui: ‘Medicamentul ăsta te vindecă de orice, este un panaceu universal’, iar eu am fost la ora de biologie și profesorul m-a învățat să gândesc ca un biolog, atunci reacția mea va fi: ‘Stai puțin, nu mă convingi așa ușor. Ia să vedem ce compoziție chimică are medicamentul, ce substanțe active conține, cum interacționează ele, la ce organe acționează și cum.’

Dacă am învățat să gândesc ca un chimist, atunci când cineva îmi spune: ‘Nu mânca produsul cutare, că e toxic’, eu nu reacționez instinctiv, ci gândesc ca un chimist. Întreb: ‘De ce? Ce conține? Cum acționează acea substanță asupra organismului?’

Așadar, modurile de gândire sunt principala achiziție a școlii. Informațiile și cunoștințele sunt, desigur, importante, trebuie să le avem și să știm cum să le folosim. Dar mai important este să știm să gândim într-un fel, ca un biolog, ca un chimist, ca un istoric, ca un economist, în funcție de disciplina studiată.

Acestea sunt instrumentele cu care intrăm în viață. Indiferent de profesie, ele ne fac mai puțin vulnerabili”, a susținut Mircea Miclea.

Cine este Mircea Miclea

Mircea Miclea a fost ministrul Educației în perioada 2004-2005 și este singurul ministru al Educației din istoria României care a demisionat de la conducerea acestui portofoliu pentru că șeful Executivului din care făcea parte, Călin Popescu Tăriceanu, nu a acordat educației procentul din PIB promis la formarea guvernului, adică 5% din PIB.

Miclea a fost ulterior președintele Comisiei prezidențiale pe educație sub mandatul lui Traian Băsescu, coordonatorul diagnozei sistemului de educație pe baza căreia a fost construită ulterior Legea Educației nr. 1/2011 aplicată în mandatul de ministru al lui Daniel Funeriu, lege supranumită Legea Miclea-Funeriu.

Fondatorul Institutului privat de cercetare-dezvoltare Cognitrom și specialist invitat constant al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în eforturile constante de reformare a educației și cercetării din Moldova, Miclea este psiholog, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cercetător, antreprenor.

Doctor în psihologie și cu un masterat în administrarea afacerilor, Mircea Miclea este fondatorul unui institut de cercetare care dezvoltă produse la intersecția dintre psihologie si tehnologie, trei dintre acestea fiind cognikit.ro, paxonline.net și depreter.ro. A fost cel mai tânăr șef de catedră din istoria Universității, cancelar al UBB și este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească.