Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi, într-un interviu pentru G4Media, că Guvernul va propune în această vară o nouă lege a salarizării bugetarilor, document care reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar neadoptarea lui ar duce la pierderea fondurilor europene.
Șeful Executivului a precizat că legea va intra în vigoare etapizat și a dat asigurări că nu vor fi reduse salariile, obiectivul fiind crearea unui sistem „predictibil”, care să elimine interpretările și dezechilibrele acumulate în timp. Bolojan a mai spus că, până la aplicarea noii legi unitare, este posibilă adoptarea unei legi separate pentru salarizarea magistraților.
Premierul a atras atenția asupra impactului proceselor din justiție asupra bugetului public, explicând că deciziile prin care judecătorii și-au majorat veniturile au generat obligații de plată de aproximativ 2 miliarde de euro pentru statul român, o parte fiind deja achitată.
Guvernul trebuie să finalizeze proiectul și să îl treacă prin Parlament până la sfârșitul verii, existând inclusiv varianta unei sesiuni extraordinare, potrivit oficialului.
- Cel mai recent, Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, le-a spus sindicatelor că „profesorii trebuie să aibă salarii motivante, care să reflecte importanța muncii lor”, potrivit unui document transmis după întâlnirea din 17 martie cu reprezentanții din învățământ.
- În același timp, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a avertizat pe 11 martie că există informații potrivit cărora „salariile din învățământ vor fi înghețate” în viitoarea lege a salarizării, care trebuie adoptată până în august 2026.
- Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele majore din PNRR și a fost amânată în repetate rânduri în ultimii ani, inclusiv în context electoral. În prezent, Guvernul este sub presiunea termenelor europene, dar și a negocierilor cu sindicatele, în condițiile în care noua lege trebuie să corecteze dezechilibre acumulate de aproximativ două decenii. Informații de context pe larg mai jos
„Cristian Pantazi: Vedem un comportament care se repetă în ultimii ani în justiție: fie prin decizie semnată de președintele Înaltei Curți sau de procurorul general, fie prin sentințe în justiție, își măresc veniturile. Asta se întâmplă din momentul în care Înalta Curte și Parchetul General au devenit ordonatori principali de credite grație legilor justiției domnului Predoiu. Vedeți vreo rezolvare pentru această situație în care salariile nu mai sunt stabilite de legiuitor sau de executiv?
Ilie Bolojan: Sunt două probleme care au concurat la această stare de fapt. Pe de o parte, legi de salarizare proaste, interpretabile, care permit o interpretare sau alta. Și pe de altă parte, un caz unic pe care îl avem în Uniunea Europeană în care avem 20.000 de procese pe componente de salarizare, pe diferite motive legate de discriminare, legate de un drept sau un alt drept, de actualizare a unor drepturi și așa mai departe, care au făcut să avem creșteri de salarii neprogramate, necontrolate și sentințe, a căror valoare cumulativă, reprezentând drepturi care trebuie achitate de stat, sunt foarte mari. În total se duc la o valoare de 2 miliarde de euro, parte a fost deja plătită, parte sunt lucruri care trebuie plătite.
Ca să nu se mai întâmple acest fenomen, este necesar ca într-un termen cât mai scurt, cel mai probabil în vara acestui an, să se vină cu o lege de salarizare clară. Oricum, avem un jalon în PNRR prin care suntem obligați să venim cu legea de salarizare unitară pe tot sistemul public din România, inclusiv pe această zonă. Dar această lege trebuie să fie de așa natură încât să clarifice lucrurile, să nu mai fie interpretabilă.
Nu se pune problema de a reduce, să spunem, salarii, ci pur și simplu de a face un sistem de salarizare predictibil, în care interpretările să nu mai fie posibile.
Cristian Pantazi: Ca să fie considerată jalon îndeplinit în PNRR, această lege trebuie publicată în monitorul oficial până la 30 august. Când veți veni cu ea?
Ilie Bolojan: Ministerul Muncii trebuie să lucreze la această lege și va trebui ca într-un termen cât mai scurt, în primăvara acestui an, să o propună pentru dezbatere în așa fel încât să fie adoptată de Parlament. Există două posibilități. Fie să fie adoptată până la sesiunea parlamentară normală, deci până la începutul verii, sau să se facă o sesiune parlamentară extraordinară în cursul verii, în așa fel încât până la termenul impus de angajamentele pe care ne-am luat și de regulamentul PNRR, să fie adoptată.
Una din problemele noastre majore în această perioadă este să ne absorbim fondurile europene. Singura posibilitate de a relansa economic România este de a realiza investiții care să însemne, pe de o parte, antrenarea economiei în lucrări, pe de altă parte, care să genereze dezvoltare. Orice autostradă, cum este Autostrada Moldovei, dacă se finalizează, este un coridor important de dezvoltare.
Dar pentru a absorbi acești bani trebuie să facem două lucruri. Pe de o parte, să facem reformele pe care ni le-am asumat, adică să respectăm anumite jaloane. O reformă costă între 700 de milioane de euro și un miliard de euro și atunci nu ne putem permite să ratăm reformele, pentru că pierderile pentru România sunt foarte mari. Și nu ne putem să permită să pierdem miliarde.
Al doilea lucru care trebuie să-l facem este să terminăm lucrările. Deci, indiferent cine va fi în guvernare, va fi o mare provocare în următoarele trei-patru luni de zile. Pe de o parte să îndeplinim aceste jaloane – mai avem, cred că în jur de 50 de jaloane cel puțin, pe care trebuie să le îndeplinim, care sunt în diferite stadii.
Unele sunt greu de îndeplinit, pentru că dacă nu am făcut ceea ce trebuia ani de zile, e greu ca pe ultima sută de metri să recuperăm. Iar altele pur și simplu nu pot fi îndeplinite, pentru că sunt condiții excepționale: de exemplu trebuia să avem un producător de panouri fotovoltaice, ori în momentul în care s-a pierdut contractul care era în lucru, nu mai poți să îndeplinești acest jalon și acei bani sunt pierduți. Deci, pentru noi este foarte important ca din cei 10 miliarde de euro pe care trebuie să-i absorbim pe PNR, jumătatea care înseamnă granturile e important să-i absorbim în așa fel încât să nu pierdem niciun ban.
Cristian Pantazi: Cum veți adopta această nouă lege a salarizării? Asumarea răspunderii sau o procedură parlamentară normală?
Ilie Bolojan: În momentul în care se va ajunge să avem un text de lege, e mai puțin important care este procedura. Important este să îndeplinim acest jalon în termeni reali. Dacă e să să fac niște predicții, legea de salarizare va intra în următorii ani în vigoare treptat. Am mai avut astfel de lucruri.
Pentru a putea corecta dezechilibre majore care sunt acumulate în sectorul public, în mod evident, se va merge pe ideea ca cei care sunt peste un anumit nivel de salarizare să nu le mai crească salariile, așteptând ca să-i ajungă creșterile din urmă. Iar cei cărora trebuie să li se crească salariile, nu li se va putea crește de pe o zi pe alta cu o sumă mare, pentru că și în 2027 trebuie să ne reducem deficitul cu un punct procentual, și în 2028.
Deci intrarea în vigoare pentru a corecta aceste nedreptăți care s-au acumulat de 20 de ani nu se va putea face de pe o zi pe alta. Estimez o intrare etapizată în timp.
Și până intră etapizarea, cel puțin în zona de magistrați cred că am putea să avem o lege de salarizare exclusiv pentru magistrați, intermediară, care să regleze lucrurile până atunci și să nu mai permită situația pe care am avut-o în ultimii ani cu aceste sentințe, cu lipsa totală de predictibilitate, de costuri, de bugetare și așa mai departe”.
Informații de context. Promisiuni și amânări succesive
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.