Peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Într-un memoriu lansat public, semnatarii – printre care se numără profesori din preuniversitar și universitar, cercetători în domeniul studiilor literare și lingvistice, cercetători ai Academiei Române – avertizează că „noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc”.
„Programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei”, se arată în memoriul semnat de cele peste 200 de personalități din educație și cultură.
Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.
Vezi mai jos lista inițială a semnatarilor memoriului, cărora li se adaugă în timp real alți susținători:
Autorii memoriului înaintat Ministerului Educației și Cercetării listează documentele și argumentele care justifică poziția lor, și anume aceea de a solicita autorităților să rescrie programa școlară de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Le redăm integral în cele ce urmează:
Un al document pe care cei peste 200 de cercetători ai Academiei Române și profesori își bazează solicitarea de a fi regândită programa de română avansată de Ministerul Educației: „De ce propunerea de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a (trunchi comun) se bazează pe premise și pe informații eronate din punct de vedere științific și cum ar putea fi remediată această problemă”:
Informații de background
- Amintim că Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică, pe 25 noiembrie 2025 și până pe 12 decembrie 2025, noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, prima actualizare curriculară majoră la nivel de liceu, după mai bine de două decenii. Documentul marchează trecerea de la modelul tematic, introdus în anii 2000, la un model diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române.
- Cea mai dură critică la adresa noii programe școlare propuse de Minister pentru elevii abia intrați în liceu a venit de la profesorul universitar Liviu Papadima. Într-o analiză publicată pe Contributors.ro, Papadima spune: „Actualul proiect readuce, nu ezit să o spun, studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult. […] Vreau să mai adaug un lucru cât se poate de răspicat: cea mai mare parte dintre autorii «recomandați», de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă «materia» cursului meu de la Litere la anul I”.
- Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a luat însă poziție în apărarea reorganizării pe criterii cronologice a materiei de literatură română, propusă de Ministerul Educației în noua programă pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere. „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare”, spune Ioan Aurel Pop într-un „punct de vedere privind programele și manualele de limba și literatura română” trimis presei în urmă cu o zi.
- De remarcat că Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, este și cel care a prezidat lansarea noului curriculum de la Ministerul Educației. Concret, efortul de înnoire curriculară așteptată pentru nivelul liceu de 20 de ani a fost lansat public printr-o serie de prezentări organizate de Ministerul Educației, prezentări care au debutat cu lansarea noilor programe școlare de Istorie de către președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Președinte peste o academie populată de naționaliști, „suveraniști” și promotori ai curentului protocronist apărut în perioada comunistă, după cum a arătat în repetate rânduri G4Media.ro, Ioan Aurel Pop a anunțat de la Ministerul Educației că „ne-am străduit foarte mult [ca noua programă de istorie – N.Red.] să nu conțină accente naționaliste, în înțelesul naționalismului de exagerare”.
- Marele absent al propriului eveniment de înnoire curriculară a fost chiar ministrul Educației și Cercetării. Mai exact, noile programe școlare au fost lansate de ministrul Educației, Daniel David, în lipsa sa, în timp ce se afla în SUA în cadrul unei vizite de lucru.
- Amintim că Ioan Aurel Pop s-a transformat în doar câteva luni din criticul cel mai acerb al planurilor-cadru pentru liceu publicate în dezbatere de ministrul Daniel David, în coordonatorul științific al grupului de lucru de la Ministerul Educației pe noua programă școlară de istorie și acum în prezentatorul curriculumului de istorie al Ministerului Educației.
- Dacă în februarie 2025 Ioan Aurel Pop îl acuza pe ministrul Educației David de o „nouă ofensivă contra istoriei și geografiei”, spunând că „«specialiștii» ministerului educației […] au scos istoria și geografia – cele două cenușărese ale materiilor școlare – din «trunchiul comun» (cu posibilitatea puțin probabilă ca școala să poată repara vag această nedreptate)”, în timpul verii Academia Română a adoptat un nou statut prin care și-a adăugat o nouă atribuție care îi permite amestecul în activitatea Ministerului Educației și Ministerului Culturii, după cum a relatat G4Media.ro.
- În luna august 2025, același Ioan Aurel Pop era numit de Ministerul Educației și Cercetării în funcția de coordonator științific al grupului de lucru care concepe programa școlară la Istorie – liceu, pentru elevii care intră clasa a IX-a în 2026.
- Noua programă de Limba și literatura română propusă pentru clasa a IX-a marchează trecerea de la modelul tematic, introdus în anii 2000, la un model diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române.
- Schimbarea a stârnit numeroase critici din partea profesorilor, cercetătorilor și autorilor de manuale, care avertizează că programa este insuficient adaptată nivelului cognitiv al elevilor de 14–15 ani, ignoră literatura contemporană, reduce prezența textelor nonliterare și multimodale și nu creează legături cu programa de gimnaziu sau cu celelalte discipline. În plus, mulți profesori atrag atenția că accentul excesiv pe istorie literară și pe conținuturi erudite riscă să accentueze dificultățile de lectură ale elevilor și să crească gradul de analfabetism funcțional.
- Profesoara Mădălina Chitez, specializată în lingvistică aplicată, arată într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că noua programă are un profil lingvistic învechit, bazat pe termeni academici abstracți și pe un vocabular metalingvistic dificil, care poate bloca învățarea reală și împinge elevul într-o pedagogie a conspectului, nu a competențelor. În ansamblu, criticii susțin că programa nu creează continuitate cu gimnaziul, nu răspunde nevoilor generației actuale și riscă să accentueze problemele deja grave de înțelegere a textului la adolescenți.
- Într-un interviu acordat recent, profesoara universitară Oana Fotache Dubălaru a anunțat că organizarea cronologică a literaturii pentru clasa a IX-a nu a fost decisă în grupul de lucru de la Ministerul Educației și Cercetării, pe care l-a coordonat științific, ci în discuții cu 30 de profesori de liceu organizate de ea anul trecut la Facultatea de Litere.