La mai puțin de trei săptămâni după ce Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a prezentat public rapoartele privind literația științifică și digitală drept „un diagnostic esențial pentru sistemul de educație din România”, instituția transmite acum, într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro, că documentele sunt „studii independente” care „pot fi folosite” eventual la fundamentarea unor politici publice, împreună cu alte documente.
Diferența de formulare și de asumare între comunicatul oficial din 4 februarie 2026 și poziția transmisă ulterior este semnificativă. În comunicatul publicat pe site-ul edu.ro pe 4 februarie 2026, MEC prezenta cele două documente într-o formulare fermă, fără echivoc: „Rapoartele reprezintă un diagnostic de sistem menit să arate cât de bine pot aplica elevii competențele (dobândite atât în școală, cât și în afara ei) în situații reale.”
Ministerul mai preciza că demersul este „esențial pentru fundamentarea unor politici educaționale și direcții de acțiune bazate pe dovezi”.
Comunicatul insista asupra ideii de utilitate directă pentru decidenți și vorbea despre „provocări sistemice”, „bază solidă pentru schimbare” și despre continuarea „parteneriatului strâns” dintre UNICEF și Ministerul Educației și Cercetării. Formularea sugera că rapoartele sunt documente cu rol central în definirea direcțiilor de reformă.
În răspunsul transmis pe 16 februarie, la solicitarea Edupedu.ro, Ministerul Educației și Cercetării folosește o formulare mult mai rezervată în privința statutului celor două rapoarte. „Rapoartele menționate sunt studii independente care, împreună cu alte documente și dacă este cazul, pot fi folosite ca instrumente de fundamentare a unor politici publice,” precizează reprezentanții MEC.
La întrebarea directă dacă intenționează să utilizeze aceste rapoarte în elaborarea sau ajustarea politicilor publice din educație, MEC răspunde că „în momentul în care aceste studii vor fi utilizate în mod explicit, trimiterile la aceste studii vor fi incluse în textul documentelor elaborate sau în nota de fundamentare.”
Termenul „diagnostic de sistem”, folosit repetat în comunicatul din 4 februarie, nu mai apare deloc în răspunsul oficial transmis ulterior la solicitarea Edupedu.ro.
- Deși și în comunicatul din 4 februarie Ministerul numea documentele «rapoarte independente», formularea era dublată de calificativul «diagnostic de sistem esențial pentru fundamentarea politicilor», ceea ce implica o asumare politică substanțială. În răspunsul oficial transmis ulterior, această dimensiune dispare, iar rapoartele sunt descrise doar ca studii independente care pot fi utilizate, eventual, împreună cu alte documente.
În explicațiile oferite, Ministerul descrie cele două rapoarte drept evaluări care „oferă o imagine de ansamblu” asupra nivelului competențelor elevilor, fără a preciza ce anume este „diagnosticat” la nivel de sistem și fără a explica diferența dintre un „diagnostic” și rezultatele pe care autorii le descriu chiar în rapoarte drept „estimări descriptive”.
În documente transmise anterior școlilor și inspectoratelor, publicate de Eudupedu.ro precum și în comunicarea publică a UNICEF România, testările erau prezentate ca parte a unui „program amplu de modernizare a evaluării educaționale din România”, agreat cu Ministerul Educației.
În răspunsul actual, MEC precizează că modernizarea evaluării este un proces intern, fundamentat legal prin Legea 198/2023, implementat prin proiecte proprii precum RECRED și MIAF, digitalizarea evaluărilor și dezvoltarea standardelor naționale de evaluare.
Ministerul subliniază explicit că „în niciunul dintre aceste demersuri, UNICEF nu este partener”, deși comunicatul din 4 februarie vorbea despre „continuarea parteneriatului strâns” cu UNICEF în acest domeniu, răspunsul oficial delimitează clar reforma evaluării ca fiind un proces intern al MEC, fără implicare formală a UNICEF.
Responsabilitatea pentru conținut și utilizarea AI aparține autorilor
Întrebat despre formulările de tip conversațional apărute în raportul privind literația științifică – precum „Dacă dorești, pot integra aceste interpretări într-o secțiune sintetică pentru raport”, formulare specifică interfețelor conversaționale bazate pe inteligență artificială și eliminată ulterior din document fără explicații publice – Ministerul Educației evită o poziție proprie. Răspunsul MEC este acela că „rapoartele în cauză au statut independent, prin urmare considerăm că, în măsură să se pronunțe asupra acestei chestiuni, sunt autorii.”
Reamintim că două rapoarte – „Raportul național privind nivelul de literație digitală al elevilor din România” și „Raportul național privind nivelul de literație științifică a elevilor din România” – au fost elaborate de UNICEF România, cu sprijinul companiei BRIO și al Ministerului Educației și Cercetării, și lansate public pe 4 februarie 2026 ca instrumente de diagnostic al competențelor elevilor la nivel național. Rapoartele sunt prezentate oficial ca evaluări standardizate și ca baze pentru intervenții educaționale adaptate, fiind descrise într-un comunicat MEC drept „diagnostic de sistem” esențial pentru fundamentarea politicilor educaționale. Cu toate acestea, Institutul de Științe ale Educației – instituție publică de cercetare și menționată în preambulul acestor documente ca parte din sprijinul metodologic – a transmis Edupedu.ro că nu poate formula un punct de vedere științific asupra metodologiei studiilor, întrucât informațiile și datele complete necesare unei astfel de evaluări nu sunt incluse în rapoartele publicate.
Redăm răspunsul integral al Ministerului Educației și Cercetării:
”Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele (răspunsurile MEC sunt marcate cu italic imediat sub întrebare):
1. Care este statutul oficial al celor două rapoarte din perspectiva Ministerului Educației și Cercetării: documente de informare, rapoarte de cercetare, instrumente de fundamentare a politicilor publice sau alt tip de document?
Rapoartele menționate sunt studii independente care, împreună cu alte documente și dacă este cazul, pot fi folosite ca instrumente de fundamentare a unor politici publice.
2. Pentru că în comunicatul de presă al MEC rapoartele sunt prezentate drept „diagnostic de sistem”, ce anume la nivel de sistem diagnostichează acestea, deoarece din conținutul documentelor nu reiese acest aspect?
„Raportul național privind nivelul de literație digitală al elevilor din România” este un document independent care prezintă rezultatele unei evaluări standardizate, la scară largă, a literației digitale a elevilor din România, oferind o imagine de ansamblu asupra nivelului de literație digitală a elevilor români prin raportare la un cadru de evaluare extern, construit prin raportare la cadrul european DigComp 2.2, recunoscut la nivel internațional pentru definirea competențelor digitale.
Așa cum precizează autorii, „Raportul național privind nivelul de literație științifică a elevilor din România” este, de asemenea, conceput ca un studiu independent, care nu evaluează parcurgerea curriculumului disciplinar și nu măsoară performanța academică la disciplinele de științe, ci capacitatea elevilor de a utiliza cunoștințe și raționamente științifice în contexte relevante pentru viața cotidiană.
3. Intenționează Ministerul Educației și Cercetării să utilizeze aceste rapoarte în mod explicit în elaborarea sau ajustarea politicilor publice din educație? Care politici, în ce domeniu/zonă?
În momentul în care aceste studii vor fi utilizate în mod explicit, trimiterile la aceste studii vor fi incluse în textul documentelor elaborate sau în nota de fundamentare.
4. Răspunsul la această întrebare v-a fost furnizat de către Institutul de Științe ale Educației.
În comunicarea publică a UNICEF România și în documente transmise anterior școlilor de către inspectorate școlare (de exemplu, adresa ISJ Buzău din noiembrie 2025), se afirmă că aceste evaluări „fac parte din planul anual de lucru al UNICEF agreat cu MEC” și se înscriu într-un „program amplu de modernizare a evaluării educaționale din România”, menit să fundamenteze politici educaționale bazate pe dovezi. Având în vedere aceste afirmații, vă rugăm să ne precizați:
5. Care este „planul anual de lucru al UNICEF agreat cu Ministerul Educației și Cercetării” la care se referă instituția în adresă? Vă rugăm să ni-l transmiteți. Există o componentă financiară în acest plan, dacă da care ce cuprinde aceasta?
Programul de lucru multianual (2023 – 2027) al UNICEF România este un document public.
Pentru implementarea programului multianual se elaborează un plan de lucru anual. Acest document este pregătit de UNICEF România și transmis instituțiilor guvernamentale partenere pentru a fi agreat. Planul conține aspecte generale și pentru fiecare acțiune propusă se indică partenerii implicați. Documentul nu implică sarcini de ordin financiare din partea MEC.
6. Ce reprezintă concret „programul amplu de modernizare a evaluării educaționale din România” invocat în documentele transmise școlilor și prin ce act administrativ/normativ este aprobat? Vă rugăm să ne transmiteți documentul.
Modernizarea evaluării în sistemul de educație preuniversitar este o urmare a implementării cadrului legal în vigoare.
Legea 198/2023 transformă evaluarea într-un proces de monitorizare continuă. Accentul cade pe utilizarea datelor agregate în urma evaluării progresului în învățare al elevului pentru a decide intervenții remediale (ore suplimentare, sprijin logistic) înainte ca elevul să ajungă la examenele de final de ciclu (gimnazial/liceal).
Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar consolidează reguli operaționale utile în procesul evaluării, de exemplu: minimum două evaluări scrise/test pe an, numărul minim de note pe an, corelat cu orele din planul-cadru și reglementarea situației eventualei fraude la evaluările scrise.
Portofoliul educațional, obligatoriu la acest moment (elevii cărora li se aplică sunt deja în clasa I a învățământului primar), este un instrument longitudinal care va include rezultate, certificări, produse ale învățării, diplome, rezultate la evaluări naționale și recomandări. Portofoliul educațional are un rol real în diagnoză/orientare și devine astfel un element central pentru urmărirea progresului în învățare al elevului, fiind un reper pentru fundamentarea intervențiilor de sprijin/remediere, nu doar o arhivă de documente.
Evaluările la început de parcurs școlar (grădiniță – grupa mare, clasa pregătitoare, clasa I) sunt rapoarte descriptive, fără note/calificative, incluse în portofoliul educațional.
Evaluările naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a se susțin ca evaluări obligatorii, la nivel național, organizate anual prin metodologie specifică aprobată prin ordin de ministru, rezultatele fiind utilizate pentru diagnoză/intervenții și întocmirea planurilor individualizate de învățare (pentru elevii care nu ating nivelul mediu de competență). Aceste evaluări includ itemi care vizează aspecte concrete – cunoștințe, deprinderi, atitudini, valori – aplicabile, conectate la viața de zi cu zi a elevilor (itemi care vizează competențe de alfabetizare funcțională cu aplicații practice, inclusiv din alte arii curriculare). Rezultatele obținute la evaluările naționale vor fi incluse în portofoliul educațional al elevului.
Evaluarea probelor scrise la examenele naționale (Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și examenul național de bacalaureat, precum și simulările naționale ale acestora) se desfășoară prin platforma de evaluare digitalizată.
Începând cu anul școlar 2026 – 2027, evaluarea curentă a elevilor din învățământul primar, gimnazial și din clasa a IX-a a învățământului liceal va fi realizată de către cadrele didactice pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină din trunchiul comun, conform prevederilor Legii nr. 198/2023. Acest fapt presupune o schimbare de paradigmă: evaluare centrată pe competențe și ghidată de standarde naționale de evaluare. Controlul respectării standardelor va fi realizat prin inspecția școlară (realizarea procesului de evaluare fără a respecta standardele de evaluare constituie abatere disciplinară).
Legea nr. 198/2023 prevede că, din anul școlar 2028 – 2029, Evaluarea națională la finalul clasei a VIII-a este obligatorie și include probe la limba română, matematică și limba maternă, după caz, iar liceele pot organiza în anul 2029 concurs de admitere pentru maximum 50% din locuri, după susținerea Evaluării Naționale, iar restul locurilor se ocupă prin repartiție pe baza rezultatului Evaluării Naționale.
Examenul național de bacalaureat va avea din anul școlar 2029 – 2030 o nouă structură:
· probe de competențe:
– lingvistice de comunicare orală în limba română și, după caz, în limba maternă;
– lingvistice la două limbi de circulație internațională;
– digitale;
· probe scrise:
– probe obligatorii de profil;
– probe la alegere (ca disciplină relevantă de profil);
– probe complementare (care verifică competențe de bază – elevii de la uman vor susține o probă din discipline reale, iar cei de la real, din discipline socio-umane).
Pentru filierele vocațională și tehnologică, CNCE va elabora programe de bacalaureat pentru:
– proba scrisă specifică domeniului de pregătire pentru filiera tehnologică;
– proba scrisă, obligatorie la alegere dintre disciplinele de specialitate pentru filiera vocațională;
– proba scrisă, la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării pentru filiera vocațională.
Începând cu anul școlar 2027-2028, se intenționează standardizarea și administrarea în format digital a tuturor evaluărilor naționale. Așadar, modernizarea evaluării este un proces intern al MEC, fundamentat legal prin Legea 198/2023, demers realizat și prin proiecte cu finanțare europeană.
7. Care sunt obiectivele, durata, etapele și instituțiile implicate în acest program și care este rolul UNICEF România în acest program de modernizare a evaluărilor: partener tehnic, finanțator, consultant metodologic, co-inițiator al politicilor publice sau alt tip de rol?
Elemente importante în cadrul procesului de modernizare a evaluării în cadrul sistemului de educație preuniversitară sunt:
1. Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru învățământul primar și gimnazial. Ministerul Educației și Cercetării implementează proiectul „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă – RECRED“, cod SMIS: 321024. Pentru componenta «Evaluare», acțiunile aflate în implementare vizează liniile de dezvoltare: analiza sistemului; instruire/formare a experților implicați în dezvoltare de standarde și în proiectare de itemi/teste; asigurarea suportului tehnic necesar dezvoltării și pilotării livrabilelor; monitorizare continuă și feedback; pilotare și validare a standardelor naționale de evaluare.
Dezvoltarea standardelor de evaluare este asigurată prin construirea cadrului de referință național care țintește: reducerea disparităților dintre școli și regiuni în ceea ce privește procesul de evaluare; sprijinirea digitalizării procesului de evaluare; alinierea sistemului intern de măsurare a performanțelor școlare cu standardele internaționale, așa cum sunt dezvoltate prin studiile comparative internaționale la care participă România: OECD-PISA, IEA-PIRLS sau IEA-TIMSS.
Standardele de evaluare reprezintă referențialul pentru proiectarea instrumentelor de testare / măsurare / evaluare, devenind astfel vectorul unificator al reformei curriculare, oferind direcție și continuitate în procesul educațional și sprijinind transformarea reală, profundă, focalizată pe competențele reale ale elevilor.
Realizarea și implementarea standardelor naționale de evaluare reprezintă un prag-cheie, definitoriu pentru modernizarea sistemului de educație și un pas esențial către construirea unui sistem de evaluare unitar, coerent și de încredere pentru toți beneficiarii, capabil să reflecte cu adevărat competențele dobândite de elevi, indiferent de mediul din care provin. Standardele și instrumentele de evaluare dezvoltate vor contribui decisiv la construirea unei școli incluzive, în care fiecare copil are acces la o educație de calitate și este evaluat corect și echitabil.
Elementele de construcție implementate în procesul elaborării standardelor de evaluare sunt:
· Standardele educaționale indică normele necesare de atins în învățare prin studiul disciplinelor de trunchi comun. Aceste norme reflectă așteptările sociale referitoare la ceea ce ar trebui să știe și să poată face elevii dintr-o anumită clasă, la o anumită disciplină de studiu. – Standardele sunt definite pentru a sprijini practic învățarea și formarea personalității elevului începând de la prima clasă din învățământul primar, până la finalizarea studiilor, în cadrul școlii, ca instituție fundamentală care oferă servicii educaționale. Standardele reprezintă o resursă, un document ce informează actorii educaționali (elevi, cadre didactice, părinți și factori de decizie) asupra așteptărilor care se formează în privința procesului de învățare, formării/dezvoltării competențelor în școală, reflectând finalitățile acțiunilor educative, orientând și îmbunătățind actul didactic în acord cu specificul dezvoltării personalității elevului și luând în considerare profilul de formare al absolventului de învățământ primar, gimnazial și liceal.
· Standardele educaționale constituie doar reperele generale ale dezvoltării personalității elevului în școală, nu trasee strict individuale de dezvoltare a personalității elevului.
· Standardele definesc finalitățile demersului educațional. Întrucât există diferențe importante între ritmurile individuale de dezvoltare ale elevilor, standardele trebuie să fie flexibile, permițând însă variații care să poată fi subsumate specificului dat de diferențele dintre elevi. În acest sens, standardele educaționale nu pot ignora abordarea individuală a elevului și sprijinirea lui în procesul de învățare și dezvoltare personală, însă rolul standardului este acela de menținere a unui nivel calitativ al educației la o cotă stabilită, vizând întreg sistemul și procesul educațional.
· Sistemul național de standarde educaționale reprezintă normele educaționale ale sistemului de învățământ al unui stat – obiective orientate spre ceea ce va ști elevul (va ști să facă) și nivelul pe care trebuie să îl atingă la finalizarea școlarizării. Standardul determină acel nivel în învățământ care este necesar și suficient pentru a se realiza dezvoltarea deplină a personalității elevului și accederea acestuia la următoarele etape ale învățământului și/sau la trecerea lui pe piața muncii. Conceptul de standard educațional este asociat cu conceptul de criteriu de calitate. Standardele educaționale reprezintă o componentă a calității, iar totalitatea eforturilor depuse de societate, cadrele didactice și elevi pentru creșterea calității învățării denotă eficiența sistemului. Îndeplinirea standardelor educaționale trebuie să fie criteriul de bază în aprecierea performanțelor fiecărei unități de învățământ, a fiecărei clase și, respectiv, ale fiecărui elev.
· Fiecare standard va cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard. Pentru fiecare indicator vor fi propuse activități și contexte de învățare pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea așteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii vor acoperi întregul standard, vor fi adecvați vârstei elevilor, vor fi organizați ierarhic în funcție de complexitatea acestora, respectând particularitățile dezvoltării elevului într-o anumită perioadă a vieții și având în vedere, în mod holistic, toate domeniile dezvoltării lui.
· Pentru cadrele didactice formularea standardelor de învățare reprezintă un punct de referință în organizarea și proiectarea activităților, fiind relevante numai la nivel de grup de elevi (nu la nivel individual în sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a elevului). Observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor, în baza standardelor și a indicatorilor corespunzători (indicatori de performanță, exemple de activități sau comportamente, care permit constatări referitor la realizarea standardului în procesul de educație) are drept scop conturarea unui profil al grupului de elevi pentru a cunoaște care sunt nivelurile de performanță de la un moment dat în diferitele domenii de dezvoltare și, în acest mod, a interveni în proiectarea activităților ulterioare.
· Activitățile de dezvoltare a standardelor de evaluare sunt susținute și sistematizate prin activitățile de proiectare a itemilor de evaluare corespunzători și de pilotare pe teren a acestora.
2. Restructurarea evaluărilor naționale. Pentru Evaluările naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, direcțiile de acțiune susținute prin activități și măsuri vizează:
– onsolidarea scopului evaluărilor naționale în condițiile aplicării prevederilor LÎP 198/2023: susținerea cadrelor didactice pentru evaluarea nevoilor individuale de învățare ale elevilor; monitorizarea rezultatelor școlare la nivelul școlii;
– îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor;
– optimizarea design-ului testării prin diversificarea sarcinilor de evaluare / a itemilor pe două paliere: pentru optimizarea corelării cu competențele specifice curriculare; pentru utilizarea / aplicarea cunoștințelor, deprinderilor/ abilităților și atitudinilor în rezolvarea de situații/probleme din viața reală;
– utilizarea rezultatelor evaluării pentru planificarea învățării remediale;
– pe termen mediu: compensarea limitării proiectării și administrării testelor în format tipărit prin tranziția către administrarea computerizată a testării, pentru aplicarea prevederilor LÎP 198/2023.
3. Măsuri transversale specifice (cu o componentă pentru evaluarea rezultatelor învățării)
o Alfabetizarea funcțională. MEC implementează proiectul „Mecanisme de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar (MIAF)”, Cod SIMS 335928. Cofinanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, proiectul Mecanisme de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar (MIAF) este proiect strategic pentru sistemul educațional preuniversitar, dedicat susținerii alfabetizării funcționale a elevilor din învățământul primar și gimnazial (ISCED 1-2) în domeniile lectură, matematică, științe, educație civică și educație digitală.
Proiectul prevede proiectarea și implementarea de intervenții integrate care includ: elaborarea unui cadru de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională (standarde, seturi de itemi și teste de evaluare), dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și implementarea unui mecanism de intervenție pilot vizând alfabetizarea funcțională a elevilor, având ca perspectivă extinderea acestui mecanism la nivel național.
Proiectul vizează următoarele categorii de grup-țintă:
– minimum 15.000 de elevi din 176 de școli din învățământul primar și gimnazial, selectate la nivel național;
– minimum 37.500 de cadre didactice (personal didactic de predare și personal didactic de conducere, de îndrumare și control), care vor participa la activități pentru dezvoltarea competențelor profesionale țintind alfabetizarea funcțională.
Aspectele-cheie corelate cu reforma evaluării rezultatelor elevilor sunt următoarele:
– dezvoltarea cadrului de referință național pentru evaluarea domeniilor de alfabetizare funcțională;
– dezvoltarea sistematică, bazată pe ciclul complet pilotare/implementare/revizuire la nivel de școală, a pachetului integrat (standarde de alfabetizare funcțională, seturi de itemi, teste de evaluare corelate);
– dezvoltarea competențelor cadrelor didactice cu ținta specifică ”alfabetizare funcțională” pentru domeniile stabilite;
– validarea mecanismului de intervenție pilot în vederea generalizării la nivel de sistem educațional în perspectivă, inclusiv pentru demersurile instituționale vizând programele remediale la nivelul învățământului primar (prin 2 ore/săptămână) și la nivel gimnazial/liceal (din timpul per disciplină la dispoziția cadrului didactic), programe remediale focalizate pe: consolidarea-fixarea competențelor; dezvoltarea competențelor specifice insuficient consolidate; utilizarea competențelor în viața cotidiană și dezvoltarea competențelor pentru performanță.
o – Digitalizarea sistemică. MEC coordonează implementarea Sistemului de Management Integrat al Școlarității/SMIS care va integra un modul de evaluare și un modul de catalog electronic. Caracterul integrat alsistemuluițintește în mod direct creșterea calității măsurilor și activităților-cheie vizând reforma evaluării rezultatelor elevilor prin:
– îmbunătățirea infrastructurii de date educaționale prin alinierea datelor educaționale la obiectivele naționale în domeniul educației. În perspectivă, datele vor fi colectate și disponibile pentru a contribui la monitorizarea și evaluarea obiectivelor naționale din domeniul educației. LÎP 198/2023 prevede standardizarea evaluărilor naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a pentru a monitoriza implementarea curriculumului și rezultatele școlare ale elevilor în raport cu standardele naționale;
– elaborarea noilor module de date privind abandonul școlar și segregarea școlară pentru monitorizrea și evaluarea obiectivelor naționale privind echitatea și incluziunea în învățământ;
– conectarea diverselor baze de date din domeniul educației și îmbunătățirea funcțiilor analitice ale sistemului, pentru a facilita colectarea, accesul și utilizarea datelor, permițând efectuarea de analize cu date educaționale din diferite surse conectate la o singură platformă, reducerea timpului pe care personalul din învățământ îl petrece raportând datele, prin eliminarea nevoii de a solicita aceleași date în mod repetat;
– dezvoltarea capacității MEC și a instituțiilor aflate în subordine / coordonare de a utiliza multiplele categorii de date existente, de a agrega analize pe multiple paliere și de a construi feedback bazat pe date.
În niciunul dintre aceste demersuri, UNICEF nu este partener.
În raportul privind literația științifică apar formulări de tip conversațional și condițional (de exemplu: „Dacă dorești, pot integra aceste interpretări într-o secțiune sintetică pentru raport”), care sunt atipice pentru documente științifice asumate și sunt frecvent întâlnite în texte generate sau asistate de modele de inteligență artificială de tip LLM (precum ChatGPT).
În acest context, vă rugăm să ne precizați:
8. Care este poziția Ministerului Educației și Cercetării privind utilizarea unor modele de inteligență artificială de tip ChatGPT sau alte modele LLM în procesul de interpretare a datelor și redactare a rapoartelor prezentate drept „diagnostic de sistem”?
Rapoartele în cauză au statut independent, prin urmare considerăm că, în măsură să se pronunțe asupra acestei chestiuni, sunt autorii”.
Ioana Nicolescu
G4Media.ro
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși