Oamenii din orașele mici au resimțit un nivel de anxietate considerabil mai ridicat, în timpul restricțiilor din primul val al pandemiei Covid-19, decât cei din orașele medii și mari și decât cei din mediu rural, arată un prim studiu pe tema efectelor pe care diverși factori precum mediul de trai, sexul sau legăturile de familie le-au avut asupra nivelului de anxietate în timpul perioadei de izolare. Studiul este realizat de Memory Lab, echipă de studii științifice privind memoria, din cadrul Departamentului de Psihologie al Universității din București.
- Studiul se bazează pe răspunsurile oferite de 495 de participanți din toate categoriile de vârstă (cu excepția tinerilor și copiilor) și din toate mediile urbane și rurale, în timpul izolării impiuse în prima fază a pandemiei din prima jumătate a anului trecut. Rezultatele au fost apărut în „Research in Psychotherapy”.
Nivel de anxietate mai mare pentru persoanele care locuiesc în orașe mici
Cu privire la nivelul mai ridicat de anxietate resimțit în orașele mici, autorii notează că nu există studii care să dovedească o relație clară între zonele urbane și problemele mentale, dar unele cercetări au indicat legături între locul unde trăiesc oamenii și numărul de cazuri de anxietate/depresie. Studiul face trimitere la faptul că zonele rurale oferă mai multe soluții pentru a face față stresului și prezintă un număr mai mic de cazuri de depresie, pe când zonele urbane medii și mari se remarcă prin cel mai scăzut nivel al șomajului și prin condiții economice și de trai mai bune. În aceste condiții, cele mai afectate zone, în izolarea cauzată de pandemie, au fost orașele mici.
- În privința influenței sexului persoanelor, studiul arată că acesta nu a avut un impact diferențiat asupra nivelului de anxietate, în pandemie, deși unele studii internaționale au indicat că, în general, anxietatea se resimte mai puternic în rândul femeilor, lucru sugerat și de alte studii referitoare la Covid-19. Autorii notează că lipsa unor date relevante poate fi cauzată de faptul că cei mai mulți participanți la studiu sunt femei, existând un dezechilibru, din acest punct de vedere, în eșantion.
- Același studiu mai arată, între altele, că legăturile familiale nu sunt indicator al stării de anxietate, în pofida așteptărilor, deoarece rezultatele sugerează că familia nu este percepută ca un scut protector împotriva amenințării pandemice și, ca atare, legăturile familiale strânse nu au contribuit la o scădere a stării de anxietate.
Studiul poate fi consultat integral pe Researchinpsychotherapy.org
Photo 184273177 © Martinmark – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Doru Căstăian
Mihai Peticilă
Alexa Stănescu și Ramona Florea