România se află pe primul loc între țările OCDE în ceea ce privește numărul de absolvenți de Medicină raportat la populație, cu aproximativ 28 de absolvenți la 100.000 de locuitori în 2023, mult peste media OCDE, care este de 14, dar medicii de familie reprezintă doar 18% din totalul medicilor și există un deficit major de medici în mediul rural, peste 90% dintre medici lucrează în urban, potrivit raportului „OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025”, publicat de Ministerul Sănătății în decembrie.
- Premierul Ilie Bolojan a susținut astăzi, 10 februarie că absolvenții de Medicină la buget și medicii care au făcut rezidențiat plătit de stat ar trebui să aibă o obligație să lucreze câțiva ani în România, „cel puțin câțiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani, trebuie să lucrezi undeva în România, dar haideți să punem asta în practică”.
România a ajuns la unul dintre cele mai ridicate niveluri de formare a medicilor din Europa, însă sistemul de sănătate continuă să se confrunte cu probleme structurale majore: deficit de medici de familie, lipsa asistenților medicali cu diplome recunoscute la nivel UE, deficit de medici in mediul rural, mai ales în mediul rural, și o intenție ridicată de emigrare în rândul medicilor tineri, potrivit datelor OCDE.
EXPLAINER Sistemul medical din România, în cifre: mulți absolvenți de Medicină, puțini medici de familie și rural descoperit
România, pe primul loc la numărul de absolvenți de Medicină
- 28 de absolvenți de Medicină la 100.000 de locuitori (2023) – cel mai ridicat nivel dintre țările OCDE analizate
- Media OCDE: 14 absolvenți / 100.000 de locuitori
- Creștere de aproximativ 80% a capacității de formare medicală în ultimul deceniu
- Nivelul ridicat este influențat semnificativ de numărul mare de studenți internaționali care studiază medicina în România
- Programele de Medicină în limbi străine au crescut cu 75% între 2011/2012 și 2018/2019, în timp ce programele în limba română au stagnat
Asistenți medicali: mulți absolvenți, dar diplome nerecunoscute
- 100 de absolvenți de asistență medicală la 100.000 de locuitori (2023)
- Media OCDE: 43 / 100.000
- 82% dintre asistenții medicali activi au diplome vechi, care nu respectă standardele UE pentru recunoaștere automată
Medicii de familie: puțini, îmbătrâniți, domeniul este tot mai puțin atractiv pentru tineri
- Medicii de familie reprezintă 18% din totalul medicilor, iar media OCDE: 21%
- Numărul medicilor de familie a scăzut cu 9% între 2010 și 2023
- Structura de vârstă:
- 41% au peste 61 de ani
- 15% au sub 35 de ani
- Numărul cabinetelor de medicină de familie care au contract cu CNAS:
- 10.157 în 2018
- 9.125 în 2024
Deficit major de medici in mediul rural
- Peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban
- Zonele rurale și orașele mici sunt insuficient deservite, în special în medicina de familie
- Diferențe regionale mari:
- Regiunea Vest: 4,7 medici de familie / 10.000 locuitori
- Nord-Est și Sud-Est: 2,2 / 10.000
Emigrarea: riscul care anulează formarea
- Salariile medicilor au crescut semnificativ după 2018
- Cu toate acestea, aproape două treimi dintre medicii sub 35 de ani declarau în 2023 că intenționează să plece din țară
- Motivele principale: condiții de muncă, infrastructură medicală învechită, birocrație, lipsa digitalizării, volum mare de muncă
Formarea medicala in România – Raport OCDE
„Asigurarea unei forțe de muncă adecvate și eficiente în sistemul medical
Capacitatea forței de muncă a crescut semnificativ până la niveluri comparabile cu cele ale țărilor OCDE, însă emigrarea către alte state UE rămâne ridicată.
Capacitatea forței de muncă din România a înregistrat o creștere remarcabilă, numărul medicilor crescând cu 40% în ultimul deceniu și atingând media OCDE (3,7 față de 3,9 medici practicanți la 1.000 de locuitori), precum și un nivel apropiat de media statelor UE5 vecine (3,8).
Pe de altă parte, în pofida unei creșteri constante de 41% în aceeași perioadă, capacitatea de personal de asistență medicală din sistemul de sănătate românesc rămâne sub media OCDE (9,2), cu 8,2 asistenți medicali la 1.000 de locuitori în 2023. Totuși, acest nivel este peste media UE5, de 7,3.
Capacitatea de formare medicală a crescut cu aproximativ 80% în ultimul deceniu, ceea ce a dus la creșterea numărului de absolvenți de medicină la 28 de absolvenți la 100.000 de locuitori în 2023. Creșterea semnificativă a numărului de absolvenți este, de asemenea, rezultatul internaționalizării educației medicale, proces inițiat de România după aderarea la UE pentru a atrage studenți străini.
În anul universitar 2018/2019, aproape toate facultățile de medicină ofereau programe de studii în limba engleză și/sau franceză, pe lângă programele în limba română. Cele mai recente date disponibile arată că capacitatea programelor de medicină în limbi străine a crescut cu 75% între anii universitari 2011/2012 și 2018/2019, în timp ce programele în limba română au înregistrat aproape nicio creștere (OECD, 2019[5]).
Cu toate acestea, la fel ca în cazul absolvenților români, sistemul de sănătate rămâne neatractiv pentru studenții internaționali în ceea ce privește rămânerea în țară după absolvire, în pofida unor eforturi recente de îmbunătățire a remunerării.
România produce, de asemenea, un număr ridicat de absolvenți de asistență medicală, respectiv 100 la 100.000 de locuitori în 2023, de peste două ori mai mult decât media OCDE de 43. Cu toate acestea, o mare parte din forța de muncă actuală din asistența medicală este formată încă din profesioniști cu diplome vechi, care nu îndeplinesc standardele UE pentru recunoaștere automată (82%).
În 2024, o modificare legislativă țintită (Directiva (UE) 2024/505) a integrat în legislația UE programul românesc din 2014 de „revalorizare specială”, ceea ce ar trebui să reducă în timp ponderea asistenților medicali neconformi, deși deficitele de competențe pot persista.
În același timp, profesia de asistent medical devine mai puțin atractivă pentru tineri: doar 1,4% dintre elevii de 15 ani și-au exprimat interesul pentru această carieră în 2022, potrivit studiului OCDE PISA – o scădere de 20% față de 2018 și un nivel inferior mediei OCDE de 2,1%, ceea ce amenință viitorul flux de studenți în asistența medicală (OECD, 2025).
Intenția de emigrare în rândul medicilor rămâne ridicată, reprezentând o provocare pentru acoperirea cererii crescânde de servicii medicale
Emigrarea personalului medical rămâne un obstacol major. Atât medicii, cât și asistenții medicali tind să migreze către alte state europene, în special Germania, Italia și Franța, tendință accelerată după aderarea României la UE în 2007.
Nemulțumirile legate de condițiile de muncă, inclusiv infrastructura și echipamentele medicale învechite, birocrația și managementul ineficient, explică nivelul ridicat al migrației.
Ca și în alte țări OCDE, medicii români se confruntă cu volume mari de muncă și condiții de lucru nesatisfăcătoare, accentuate după criza COVID-19, precum numărul mare de gărzi, documentația pe suport de hârtie și echipamentele depășite.
Ieșirea personalului medical pare să se fi stabilizat în ultimii ani, ca urmare a creșterii semnificative a salariilor. Cu toate acestea, potrivit unui sondaj al Colegiului Medicilor din România, aproape două treimi dintre medicii sub 35 de ani intenționau încă să părăsească țara în 2023 (CMR, 2023).
Deși intenția de emigrare nu reflectă automat migrația efectivă, proporția ridicată a medicilor care intenționează să plece reprezintă un risc major pentru capacitatea viitoare de a răspunde cererii crescânde de servicii medicale și indică necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a aborda atât factorii de respingere, cât și pe cei de atracție. Un registru al profesioniștilor din sănătate este în curs de dezvoltare și va permite o mai bună înțelegere a tendințelor de migrație.
Îmbătrânirea corpului medical și scăderea atractivității medicinei de familie – dubla presiune asupra sistemului medical
Medicii de medicină generală (GP), care corespund în principal medicilor de familie din România, reprezintă 18% din totalul medicilor, sub media OCDE (21%), dar peste media UE4 (14%). Numărul acestora a înregistrat un trend descendent până în 2019, după care s-a menținut relativ stabil, reprezentând totuși o scădere de 9% între 2010 și 2023.
Această evoluție este confirmată de datele naționale: numărul cabinetelor de medicină primară contractate cu CNAS a scăzut de la 10.157 în 2018 la 9.125 în 2024 (CNAS, 2025[9]). Tendința este posibil să fie determinată de scăderea interesului pentru medicina de familie și de emigrarea medicilor tineri, ceea ce semnalează necesitatea unor intervenții țintite.
Un factor major care afectează viitoarea piață a muncii este structura pe vârste a forței de muncă. România are o pondere mai mică de medici vârstnici comparativ cu media OCDE, cu doar 20% dintre medici având 55 de ani sau peste în 2023 (media OCDE: 32%).
În asistența medicală primară, medicii de familie sub 35 de ani reprezintă 15%, în timp ce cei de 61 de ani și peste reprezintă 41% (INS, 2025[10]). Aceasta indică o presiune dublă asupra asistenței medicale primare în anii următori.
Majoritatea covârșitoare a personalului medical este concentrată în mediul urban, lăsând zonele rurale insuficient deservite
În România, spitalele și unitățile medicale din mediul urban sunt supradimensionate din punct de vedere al personalului, în timp ce zonele rurale se confruntă cu un deficit sever. În 2024, peste 90% dintre medici lucrau în mediul urban, reflectând distribuția profund inegală a resurselor umane (INS, 2025).
Disparități similare există și în cazul medicinei de familie: în 2023, regiunea Vest avea cea mai mare densitate, de 4,7 medici de familie la 10.000 de locuitori, în timp ce Nord-Est și Sud-Est aveau doar 2,2.
Numărul asistenților medicali comunitari este, de asemenea, redus, reprezentând sub 1% din capacitatea totală de asistență medicală.
Creșterea salariilor medicilor a contribuit la retenție, dar sunt necesare măsuri care depășesc componenta salarială
Principalul instrument pentru limitarea emigrației personalului medical a fost creșterea remunerării. În 2018, guvernul a introdus majorări salariale semnificative în spitalele publice (130% pentru medicii primari și 160% pentru medicii rezidenți), contribuind la îmbunătățirea retenției.
Au fost introduse și stimulente pentru medicina de familie în mediul rural, inclusiv flexibilizarea plafonului de capitație, posibilitatea deschiderii a două cabinete și reducerea pragului minim de pacienți.
Din 2023, medicii de familie nou-veniți în mediul rural beneficiază de majorări de până la 100% ale plăților în zonele complet deficitare.
Totuși, dovezile arată că stimulentele financiare sunt necesare, dar insuficiente. Principalele motive pentru intenția de plecare rămân infrastructura deficitară și condițiile de muncă, inclusiv volumul mare de muncă, birocrația și lipsa digitalizării.
Inițiative regionale, precum cea din județul Prahova, care a atras medici prin digitalizarea proceselor administrative, demonstrează potențialul unor măsuri non-financiare ce ar trebui extinse la nivel național.
Strategia multianuală de dezvoltare a resurselor umane în sănătate reprezintă un pas important, dar fără buget dedicat
România a lansat Strategia multianuală de dezvoltare a forței de muncă în sănătate 2022-2030, elaborată în colaborare cu OMS, care vizează consolidarea capacității, îmbunătățirea condițiilor de muncă și creșterea retenției. Strategia urmărește îmbunătățirea educației medicale, utilizarea instrumentelor digitale și alinierea reglementărilor la standardele europene. Cu toate acestea, nu a fost alocat încă un buget dedicat pentru implementarea măsurilor prevăzute.”
Redacția
Raluca Pantazi
