Părinți în pandemie: între presiune și epuizare – analiză Deutsche Welle

636 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
În primul lockdown, din primăvara lui 2020, părinții s-au văzut obligați să facă “șpagat” între atribuțiile de serviciu și îngrijirea copiilor, acasă, iar situația este aceeași, un an mai târziu, potrivit unei analize Deutsche Welle asupra greutăților prin care trec în continuare părinții, în pandemie. “Mai ales femeile spun că au ajuns la capătul puterilor”, notează sursa citată.

Deutsche Welle arată că, în urmă cu un an, primul lockdown a însemnat “școli și grădinițe închise, locuri de joacă și terenuri de sport închise, contacte interumane limitate sau chiar lipsă. Zilele între patru pereți au fost o provocare. Mulți șefi au pretins implicare totală și-n continuare din partea angajaților. Seara, profesorii așteptau ca părinții să le trimită pe mail temele rezolvate de către cei mici peste zi.”

“Un an mai târziu nu se poate vorbi despre relaxare, ba dimpotrivă! (…) În principiu, școlile și grădinițele funcționează, învăţământul desfăşurându-se, însă, tot online, cel puţin în parte. Deci despre normalitate nu poate fi vorba. Presiunea asupra părinților, pentru a-și lăsa copiii acasă, crește”, continuă Deutsche Welle.

Sursa notează, citând studii, că în actuala situație femeile sunt mai afectate de restricții, comparativ cu bărbații, chiar dacă și aceștia contribuie la îngrijirea copiilor. Este citat, în acest sens, sociologul Jutta Allmendinger, potrivit căruia apare o „retradiționalizare“ a rolurilor în familie care, probabil, va întoarce cu câteva decenii înapoi emanciparea femeii.

Un studiu citat, care analizează evoluția procesului de educație și învățământ în Germania, “confirmă faptul că îngrijirea copiilor îi revine, de regulă, femeii: ‘Deseori, mamele care lucrează se ocupă singure și de îngrijirea copiilor, în timp ce tații se implică mai puțin. Îndeplinirea acestor două sarcini – activitate profesională și îngrijirea copiilor – este dificilă, mai ales în cazul copiilor preșcolari’”.

Deutsche Welle preia și declarațiile făcute într-un interviu de Anne Schilling, directorul unei organizații pentru sănătate și recuperare maternă, potrivit căreia și înainte femeile erau cele care solicitau cure de recuperare în clinici specializate, „dar femeile care vin acum la noi sunt extrem de afectate, suprasolicitate, epuizate. (…) Suferă mai ales din cauza faptului că nu-și mai pot face niciun plan. Grădinițele sunt în parte închise, orele la școală se țin alternativ (în sălile de curs și online). În rest, nimic! Nu numai că este solicitant, ci este și deranjant. În fond, este vorba despre exercitarea propriei profesii, educația copiilor și întreaga familie.”

Photo 176444365 © Rafael Ben AriDreamstime.com

 Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Profesorii nu au copii?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Op Ed / Profesoara Oana Serban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, despre cazul Hasdeu: Nu e doar o problemă a sistemului faptul că ajunge într-o poziție privilegiată, ca profesor, un individ care nu leagă două fraze coerent. E și o problemă a inspectoratelor care funcționează ca un fel de poliție a școlii – inspectează ore, oameni, avantaje – dar nu evaluează mai nimic / Ministerul trebuie să facă ceva

Faptul că la Colegiul B.P. Hasdeu o profesoară de limba română, complet agramată, rămâne la catedră prin pasivitatea inspectoratului, în ciuda scrisorilor deschise ale elevilor, părinților și profesorilor, nu e…
Vezi articolul

Muzica nu ar trebui tăiată din planurile-cadru pentru liceu, pentru că reducerea orelor amenință locurile de muncă ale profesorilor și afectează formarea elevilor, susțin universitățile de profil / Instituțiile cer introducerea instrumentelor muzicale în școli, coruri sâmbăta și jazz-pop la vocațional

Mai multe instituții din domeniul educației muzicale din România au transmis Ministerului Educației un memoriu privind planurile-cadru pentru liceu, sub formă de pachet de documente cu observații și propuneri, obținut…
Vezi articolul

Cazuri de hărțuire sexuală la 22 de universități de stat și private, în ultimii 13 ani – analiză a Consiliul de Etică și Management Universitar / Universitatea din București în top cu cele mai multe sesizări depuse, urmată de Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca

În 22 de universități de stat și private din România au fost cazuri de hărțuire sexuală, potrivit analizei cazurilor de hărțuire sexuală în universitățile din România realizată de Biroul Consiliului…
Vezi articolul