Părinți în pandemie: între presiune și epuizare – analiză Deutsche Welle

636 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
În primul lockdown, din primăvara lui 2020, părinții s-au văzut obligați să facă “șpagat” între atribuțiile de serviciu și îngrijirea copiilor, acasă, iar situația este aceeași, un an mai târziu, potrivit unei analize Deutsche Welle asupra greutăților prin care trec în continuare părinții, în pandemie. “Mai ales femeile spun că au ajuns la capătul puterilor”, notează sursa citată.

Deutsche Welle arată că, în urmă cu un an, primul lockdown a însemnat “școli și grădinițe închise, locuri de joacă și terenuri de sport închise, contacte interumane limitate sau chiar lipsă. Zilele între patru pereți au fost o provocare. Mulți șefi au pretins implicare totală și-n continuare din partea angajaților. Seara, profesorii așteptau ca părinții să le trimită pe mail temele rezolvate de către cei mici peste zi.”

“Un an mai târziu nu se poate vorbi despre relaxare, ba dimpotrivă! (…) În principiu, școlile și grădinițele funcționează, învăţământul desfăşurându-se, însă, tot online, cel puţin în parte. Deci despre normalitate nu poate fi vorba. Presiunea asupra părinților, pentru a-și lăsa copiii acasă, crește”, continuă Deutsche Welle.

Sursa notează, citând studii, că în actuala situație femeile sunt mai afectate de restricții, comparativ cu bărbații, chiar dacă și aceștia contribuie la îngrijirea copiilor. Este citat, în acest sens, sociologul Jutta Allmendinger, potrivit căruia apare o „retradiționalizare“ a rolurilor în familie care, probabil, va întoarce cu câteva decenii înapoi emanciparea femeii.

Un studiu citat, care analizează evoluția procesului de educație și învățământ în Germania, “confirmă faptul că îngrijirea copiilor îi revine, de regulă, femeii: ‘Deseori, mamele care lucrează se ocupă singure și de îngrijirea copiilor, în timp ce tații se implică mai puțin. Îndeplinirea acestor două sarcini – activitate profesională și îngrijirea copiilor – este dificilă, mai ales în cazul copiilor preșcolari’”.

Deutsche Welle preia și declarațiile făcute într-un interviu de Anne Schilling, directorul unei organizații pentru sănătate și recuperare maternă, potrivit căreia și înainte femeile erau cele care solicitau cure de recuperare în clinici specializate, „dar femeile care vin acum la noi sunt extrem de afectate, suprasolicitate, epuizate. (…) Suferă mai ales din cauza faptului că nu-și mai pot face niciun plan. Grădinițele sunt în parte închise, orele la școală se țin alternativ (în sălile de curs și online). În rest, nimic! Nu numai că este solicitant, ci este și deranjant. În fond, este vorba despre exercitarea propriei profesii, educația copiilor și întreaga familie.”

Photo 176444365 © Rafael Ben AriDreamstime.com

 Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Profesorii nu au copii?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

STUDIU Cum îmbunătățim educația elevilor din mediul rural? Rezultatele parțiale ale unei cercetări care arată cum s-au schimbat rezultatele elevilor din 40 de comunități

Performanța elevilor din România, în ansamblu, are nevoie de îmbunătățiri, așa cum ne arată și datele PISA. În ciuda numeroaselor initiative, programe și resurse alocate pentru îmbunătățirea educației din România,…
Vezi articolul

2024 – ultimul an de mandat Iohannis, proclamat „Anul Educației” după un 2023 marcat de greve stopate cu promisiuni nerespectate și noi legi aplicate improvizat, cu reforme amânate / Se împlinește deceniul de când Iohannis a pus educația pe primul loc în „România lucrului bine făcut”

Anul 2023 ar fi trebuit să fie „anul educației” în România, cu noi legi pentru întreg sistemul de învățământ, adoptate după aproape un deceniu de planificare, dar și cu cea…
Vezi articolul

ANALIZĂ Eșecul instituțional al PNRAS: În runda I, peste 140 de școli nu au cheltuit niciun ban pentru reducerea abandonului școlar – raport al Ministerului Educației. Asta deși 356 de persoane din inspectoratele școlare au fost plătite cu 4,5 milioane de euro timp de 2 ani pentru a le ajuta să implementeze proiectele

Școlile din PNRAS, selectate tocmai pentru vulnerabilitatea lor accentuată, de exemplu mulți profesori suplinitori și navetiști, fără profesori de sprijin pentru elevii cu CES sau mediatori școlari, au reușit în…
Vezi articolul

Politicul pune presiune pe libertatea academică din România, atrage atenția un raport realizat pentru Parlamentul European, ce dă drept exemplu problema mandatelor rectorilor, cea a protejării plagiatorilor și subfinanțarea cercetării

Libertatea academică din România este relativ solidă, dar rămâne sub spectrul intervențiilor politice, reiese dintr-un raport realizat pe această temă la nivel UE, la solicitarea Parlamentului European. Documentul oferă o…
Vezi articolul