„Pentru a evita derapajele antidemocratice, orice funcție de conducere aleasă prin vot trebuie ocupată pentru o perioadă limitată de timp” – rectorul Universității București, Marian Preda, despre legea care le permite rectorilor mandat pe viață

„Îmi exprim dezacordul față de decizia de ieri a Parlamentului României care permite rectorilor universităților să dețină un număr nelimitat de mandate, decizie care încalcă principiile democrației și care a fost adoptată fără consultare publică”, a transmis joi rectorul Universității din București, Marian Preda, cu privire la amendamentul adus proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, aprobat ieri în Senat, care permite rectorilor universităților să dețină un număr nelimitat de mandate.

Mesajul rectorului Marian Preda:

„Orice modificare legislativă cu impact național trebuie precedată de o dezbatere serioasă cu toți actorii și cu toate comunitățile profesionale relevante. Consider că modificările succesive ale Legii Educației Naționale, fără consultarea comunităților academice din universități, a devenit în ultimii ani o practică ce trebuie să înceteze. Fundamentarea deciziilor pe consultarea cu societatea este nu doar o condiție a legislației europene pe care România, în calitate de membru, trebuie să o respecte, ci și o regulă esențială a oricărei democrații reale.

Pe de altă parte, pentru a evita derapajele antidemocratice, orice funcție de conducere aleasă prin vot trebuie ocupată pentru o perioadă limitată de timp, așa cum ne demonstrează atât teoriile democratice, cât, mai ales, practicile încălcării acestui principiu care au condus la autoritarism, abuzuri și dictaturi.

De altfel, Universitatea din București, prin voința comunității academice de practicare a unei democrații reale, a integrat principiul mandatelor limitate ale rectorului în Carta sa. Articolul 120, Alineatul 3 din Cartă spune foarte clar că nimeni nu poate ocupa funcția de rector mai mult de 8 ani, indiferent de perioada mandatelor, de întreruperi sau de circumstanțele acestora.

În orice instituție, autoritatea și puterea care îi sunt transferate conducătorului prin votul majorității trebuie să fie exercitate nemijlocit pe o perioadă limitată de timp, după care acesta este obligat să restituie comunității puterea primită, pentru a putea fi apoi transferată mai departe următorului lider.

Sper că societatea românească s-a maturizat suficient pentru a reacționa ferm în fața unor asemenea derapaje. Am încredere că principiul care conduce la limitarea numărului de mandate pentru cea mai înaltă funcție în stat, alături de reacția societății românești, vor fi fundamentele pe baza cărora Președintele României va acționa pentru a respinge aceste măsuri antidemocratice.”

Rectorii ar putea să-și păstreze mandatul pe viață, potrivit unor modificări aduse Legii Educației și aprobate miercuri de Senat în calitate de for decisiv. Mai exact, un amendament propus de deputatul PSD Tit-Liviu Brăiloiu la un proiect de lege cu modificări în domeniul învățământul militar prevede pentru toate universitățile că „durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi reînnoit”.

Legea urmează să ajungă la Cotroceni pentru promulgare, însă poate fi și întoarsă înapoi în Parlament de către președintele Klaus Iohannis.

Amintim că Legea Educației Miclea-Funeriu a limitat în 2011 la strict 2 numărul maxim de mandate pe care îl putea avea o persoană în fruntea unei universități. Guvernul Ponta a modificat însă în 2014 legea, pentru a le da posibilitatea rectorilor care se suspendă din mandatul de rector să candideze și pentru un al treilea mandat. Acum rectorii nu vor mai trebui nici măcar să se suspende, pentru a putea candida din nou.

În prezent, rectorii aflați deja la al treilea mandat sunt:

• Sorin Cîmpeanu – rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, fost ministru al Educației în guvernul Ponta, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, astăzi deputat PNL;
• Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, fost ministru al Învățământului Superior în guvernul Ponta, în mandatul căruia Executivul a schimbat legea educației permițând cel de-al treilea mandat, senator PSD;
• Marilen Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputat PNL;
• Remus Pricopie – rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fost ministru al Educației în guvernul Ponta.
• Ioan Abrudan – rectorul Universității Transilvania din Brașov;
• Valentin Popa – rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, fost ministru al Educației în Guvernul Dăncilă;
• Daniel Breaz – rectorul Universității “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, ministrul PSD al Culturii în prezent, fost ministru interimar al Educației, senator PSD până în septembrie 2020 când a demisionat din partid;
• Leonard Azamfirei – rectorul Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș. În cazul său, cel de-al treilea mandat este de fapt primul în fruntea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST), creată prin fuziunea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, în 2018;
• Ramona Lile – rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, sancționată pentru plagiat și fostă secretară a universității pe care acum o conduce, potrivit Revista 22.

Foto: Inquam Photos – George Calin

Citește și:

Sorin Cîmpeanu, rector la al treilea mandat, despre posibilitatea de a fi rector pe viață: Doar președintele statului are o limitare a numărului de mandate, prin Constituție

Alianța studenților: votul Senatului pentru rectori pe viață este incalificabil. Președintele să trimită legea spre reexaminare