Barometrul INSCOP arată percepția românilor privind câteva aspecte din educație: uniforma obligatorie ca măsură de a reduce discriminarea între elevi, testarea antidrog pentru liceeni, monitorizarea video permanentă în săli și cât de pregătite sunt școlile de începerea anului școlar. Amintim, un proiect PSD care obligă școlile să impună uniforma obligatorie pe motiv că ar reduce fenomenul de bullying a primit aviz negativ de la Consiliul Economic Social.
- Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat în perioada 1-7 septembrie 2026 și este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
- Metodologie: Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Românii au opinii împărțite în ceea ce privește pregătirea unităților de învățământ pentru începerea noului an școlar, consideră că introducerea uniformelor obligatorii ar reduce discriminarea dintre elevi, sunt de acord cu monitorizarea audio-video permanentă în sălile de clasă și cu testele antidrog la liceu.
77% dintre cei chestionați consideră că uniforma școlară obligatorie ar reduce discriminarea dintre elevi în foarte mare sau destul de mare măsură (52.9% în foarte mare măsură și 24.1% în destul de mare măsură). În schimb, 20.6% își exprimă dezacordul față de această măsură (8.1% sunt de acord în destul de mică măsură și 12.5% în foarte mică măsură/deloc). Non-răspunsurile însumează 2.4%.
Cei mai puțini care cred foarte mult în afirmația că uniforma școlară obligatorie ar reduce discriminarea sunt tinerii cu vârste între 18-29 de ani (59%), cu studii superioare (68%), din București (73%), votanți USR (53%).
Cei mai mulți care cred însă în afirmația că uniforma școlară obligatorie ar reduce discriminarea au vârsta de peste 60 de ani (83%), nivel de educație primară ridicat (82%) sau medie (78%), votanți PSD (87%) și AUR (82%), locuitorii din urbanul mare (81%) și angajații la stat (82%).
Testarea antidrog în licee
83.4% dintre respondenți sunt de acord în foarte mare și destul de mare măsură cu introducerea testării antidrog în rândul elevilor cu vârsta de peste 14 ani (60.8% în foarte mare măsură și 22.6% în destul de mare măsură).
La polul opus, 15.2% își exprimă dezacordul față de o astfel de măsură (5% sunt de acord în destul de mică măsură și 10.2% în foarte mică măsură/deloc). Ponderea celor care nu știu sau nu răspund este de 1.4%.
Sunt de acord cu introducerea testării antidrog în școli într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții AUR (89%), persoanele cu vârsta de peste 45 de ani și peste 60 de ani (86%), cei cu educație medie (88%), utilizatorii de TikTok (87%), din mediul rural și urban mic (84%) și angajații la stat (87%).
Cei care nu sunt de acord și care spun că au mai puțină încredere în afirmația că „ar trebui introdusă testarea obligatorie antidrog în rândul elevilor de peste 14 ani”, sunt tinerii între 18 și 29 de ani (29%), votanți USR (36%), persoanele cu studii superioare (25%), locuitorii din București (24%) și 18% utilizatori de Instagram.
Monitorizarea audio-video în permanență
74.5% dintre cei intervievați sunt de acord în foarte mare și destul de mare măsură ca sălile de clasă să fie monitorizate audio-video în permanență (51% în foarte mare măsură și 23.5% în destul de mare măsură). În schimb, 22.8% sunt de acord în destul de mică sau foarte mică măsură/deloc cu această măsură (7.5% în destul de mică măsură și 15.3% în foarte mică măsură/deloc).
Susțin monitorizarea audio-video permanentă în sălile de clasă într-un procent mai mare ca media: votanții PSD (81%) și AUR (82%), persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste (79%), cei cu educație primară (85%) sau medie (77%), locuitorii din mediul rural (79%) și utilizatorii TikTok (78%), Facebook (75%).
Mai puțin sunt de acord cu această afirmație tinerii între 18 și 29 de ani (35%), persoanele cu studii superioare (44%), locuitorii din București (36%), locuitorii din mediul urban cu peste 90.000 de locuitori (31%), utilizatorii de Instagram (28%) și angajații la privat (29%).
Cât de pregătite sunt școlile pentru începerea noului an școlar
45.3% dintre participanții la sondaj consideră că școlile din România sunt foarte bine și destul de bine pregătite pentru începerea noului an școlar (8% foarte bine pregătite și 37.3% destul de bine pregătite), în timp ce 45.5% apreciază că unitățile de învățământ sunt destul de slab sau foarte slab pregătite (25.4% destul de slab pregătite și 20.1% foarte slab pregătite). 8.5% nu știu / nu pot aprecia și 0.7% nu răspund.
Cred că școlile din România sunt bine pregătite pentru începerea noului an școlar într-o proporție mai ridicată decât restul populației persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani (52%), votanți AUR (51%) și PSD (48%,) locuitorii din urbanul mare (50%), cu studii primare (46%), angajații la stat (56%) și care în aceeași proporție urmăresc toate canalele de rețele sociale menționate în barometru: Facebook, TikTok, Instagram (47%).
Cei mai mulți dintre cei care cred că școlile sunt slab pregătite pentru începerea noului an școlar sunt tinerii între 18 și 29 de ani (52%), locuitorii din București (58%), din urbanul mic (49%), angajații la privat (51%, votanți USR (52%).
Citește și:
Proiectul PSD care obligă școlile să impună uniforma obligatorie pe motiv că ar reduce fenomenul de bullying a primit aviz negativ de la Consiliul Economic Social: Bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite, apare acolo unde şcoala nu are mecanisme reale de prevenţie
