După demisia ministrului Daniel David, bilanțul public pe care acesta îl face mandatului său ocolește complet una dintre cele mai mari schimbări produse în sistemul de educație în 2025: reducerea masivă a numărului de posturi ocupate. Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată că educația este domeniul cu cea mai mare scădere de personal din întreaga administrație publică în primele nouă luni ale anului.
Potrivit situațiilor publicate de Ministerul Finanțelor, în ianuarie 2025, Ministerul Educației figura cu 308.052 posturi ocupate. Această categorie include atât posturile din școli, cât și pe cele din inspectorate și din structurile subordonate. În septembrie 2025, același indicator arată 276.544 posturi ocupate la Ministerul Educației și Cercetării. Diferența este de 31.508 posturi ocupate mai puțin într-un interval de doar nouă luni.
Scăderea este fără precedent în comparație cu restul administrației. În aceeași perioadă, totalul posturilor ocupate din instituțiile publice centrale și locale a scăzut de la 1.312.508 la 1.264.845, adică cu 47.663 de posturi. Asta înseamnă că educația concentrează aproximativ două treimi din reducerea totală a personalului din administrație. Nicio altă instituție nu se apropie de această amplitudine – celelalte ministere au reduceri de ordinul sutelor sau miilor de posturi, nu al zecilor de mii.
Cu toate acestea, în mesajul de la final de mandat și în documentul amplu intitulat „Program Ministerial – ProViziunea–CaleaQX”, Daniel David nu menționează deloc această scădere. Mai mult, el afirmă explicit că sistemul de educație a trecut prin criza fiscal-bugetară „fără ca oamenii să-și piardă posturile sau salariile” și că măsurile aplicate au stabilizat domeniul.
Contradicția între datele oficiale și declarațiile ministrului demisionar este una majoră. Reducerea de peste 31.500 de posturi ocupate nu poate fi ignorată într-un bilanț care se revendică drept „bazat pe dovezi” și care justifică austeritatea printr-un discurs despre salvarea sistemului de la colaps.
Rămân mai multe întrebări esențiale, la care ministrul nu oferă niciun răspuns. Ce reprezintă, concret, aceste 31.508 posturi ocupate dispărute din evidențe? Sunt posturi didactice sau posturi auxiliare și nedidactice? Este vorba despre personal din școli, din inspectorate sau din aparatul central? Sunt posturi desființate efectiv sau poziții rămase neocupate în urma pensionărilor, demisiilor și contractelor care nu au mai fost reînnoite?
Știm doar despre cele 14.000 de posturi eliminate prin HG de Guvern, însă acestea se vor vedea în statisticile lunii octombrie, dată fiind intrarea în vigoare în 25 octombrie a respectivei măsuri.
Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației și Cercetării date defalcate despre cine sunt persoanele care ocupau aceste posturi, tocmai pentru că nu este clar dacă această scădere reflectă o reducere reală a forței de muncă sau o combinație de efecte administrative: comasări de școli, reorganizări, creșterea normei didactice, reducerea plății cu ora, renunțarea la personal temporar sau migrația cadrelor didactice și a personalului auxiliar către alte domenii. În lipsa unei defalcări oficiale, cifra agregată rămâne opacă, dar impactul ei este vizibil în școli, prin creșterea presiunii pe personalul rămas și deteriorarea condițiilor de muncă.
2 comments
ce privire are..infricosator
De ce nu are curajul să spună câți oameni nu mai sunt profesori, din cauza aplicării Legii Fantomas? Nu norme, nu posturi, nu metodologii. Oameni! Câți?