Peste 700 de incidente de violență în școlile din București a raportat ISMB în anul școlar 2025-2026 / Peste jumătate dintre cazuri au fost în gimnaziu și 45% au fost sancționate cu scăderea notei la purtare

0 vizualizări
Foto © Derektenhue | Dreamstime.com
În anul școlar 2025–2026 au fost raportate 749 de incidente de violență sau comportamente asociate riscului școlar, arată raportul privind starea învățământului publicat de Inspectoratul școlar București. Cele mai multe s-au petrecut în gimnaziu și au fost cazuri de vătămare corporală, lovire sau aruncare cu obiecte. În aproape 45% dintre situații a fost scăzută nota la purtare, ca sancțiune, mai arată ISMB. Raportul prezintă doar niște cifre fără să precizeze dacă numărul cazurilor raportate este în creștere sau în scădere față de anul anterior.
  • Edupedu.ro nu a putut compara datele cu cele de anul școlar anterior din raportul privind starea învățământului publicat de ISMB în 2024-2025, pentru că nu apare raportarea cazurilor de violență în școli în documentul pe anul școlar anterior.

Conform datelor centralizate la nivelul municipiului București, în anul școlar 2025–2026 au fost raportate 749 de incidente de violență sau comportamente asociate riscului școlar, cele mai multe având loc în gimnaziu, reiese din raportul starea învățământului publicat de ISMB.

În învățământul primar au fost 15% cazuri raportate, 52% în gimnaziu și 33% în liceu și învățământul profesional.

Cele mai multe au fost catalogate cazuri de violență ușoară între copii / elevi: 445, fără să fie însă definite sau explicate.

Au fost raportate 238 de cazuri de violență gravă între copii/elevi, dintre care 142 de cazuri de vătămare corporală, lovire sau aruncare cu obiecte, 49 de cazuri de bullying, 15 cazuri de amenințare, șantaj sau hărțuire și 11 cazuri de cyberbullying.

Au fost și 21 de cazuri de violență a personalului asupra copiilor / elevilor raportate. În această situație ISMB nu publică alte detalii despre tipul violenței sau măsurile luate.

De asemenea, s-au înregistrat 45 de cazuri de violență gravă a elevilor asupra personalului, mai arată raportul.

Au fost raportate, de asemenea, incidente cu caracter sexual și manifestări de incitare la violență sau discriminare.

În anul școlar 2025-2026, au fost raportate 10 cazuri de port sau folosire fără drept a obiectelor periculoase, 9 cazuri de distrugere a bunurilor școlare, 8 cazuri de furt sau tentativă de furt, 2 cazuri de consum de substanțe psihoactive și un caz de trafic de substanțe interzise.


„Aceste date evidențiază necesitatea intervențiilor diferențiate, cu accent pe învățământul gimnazial, prevenirea violenței fizice și psihologice și identificarea timpurie a comportamentelor de risc”, scrie în raport.

FOTO: Raport privind starea învățământului 2025-2026, ISMB


Au fost raportate, de asemenea, incidente cu caracter sexual și manifestări de incitare la violență sau discriminare.

La nivelul unităților de învățământ din București au fost raportate inițiative de prevenire și combatere a violenței, cu durata de minimum 30 de ore, astfel:

Inițiative desfășurate:

  • De cadrele didactice 2.668
  • De consilieri școlari și mediatori CMBRAE 1.885
  • În colaborare cu familiile 1.212
  • În colaborare cu organizații neguvernamentale 514
  • Total inițiative raportate 6.279

Măsurile luate ca sancțiune

Inspectoratul școlar al Municipiului București precizează că „în ceea ce privește măsurile disciplinare, au fost raportate 339 de scăderi ale notei la purtare, iar în cazul a 44 de elevi s-a revenit asupra acestei măsuri, în urma reevaluării comportamentului și a progreselor înregistrate”.

Nu este specificat cu cât a scăzut nota sau pentru ce perioadă.

Raportul menționează că „au fost activate proceduri specifice, colaborarea cu instituțiile abilitate și asigurarea consilierii psihopedagogice pentru persoanele implicate, iar intervențiile au urmărit atât responsabilizarea elevilor care au manifestat comportamente agresive, cât și sprijinirea victimelor și prevenirea repetării incidentelor”, fără precizări suplimentare despre ce tip de măsuri s-au luat după incidente pentru a preveni repetarea.

ISMB precizează că a derulat „campanii de informare și conștientizare, sesiuni de consiliere, ateliere de comunicare nonviolentă, proiecte de educație civică, activități sportive și artistice, campanii de prevenire a bullyingului și inițiative pentru dezvoltarea unor relații bazate pe respect, empatie și responsabilitate”.

Sunt prezentate câteva dintre programele și campaniile implementate desfășurate: „Împreună prindem curaj”, „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția”, „IA ATITUDINE, spune STOP VIOLENȚEI!”, „Artă, da! Bullying, nu!”, „Dreptul la pauză”, „Școli fără bullying” și „19 zile de prevenire a abuzurilor și violențelor asupra copiilor și tinerilor”.

„Pe parcursul anului școlar, ISMB a coordonat și monitorizat implementarea planurilor de acțiune pentru siguranță școlară, activitatea comisiilor pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării și promovarea interculturalității, precum și aplicarea procedurilor de management al cazurilor de violență”, potrivit raportului.

„Un rol important l-au avut activitățile educaționale prin artă, cultură și sport, care au oferit elevilor modalități constructive de exprimare, cooperare și gestionare a conflictelor”, mai arată raportul.

Informații de context

În spațiul public în ultimele săptămâni au apărut cazuri de violențe în școli: două cazuri la Bistrița și unul la Timișoara. Ca urmare autoritățile au anunțat măsuri:

Ministerul Educației și Cercetării ar urma să coordoneze cercetări privind radicalizarea adolescenților, să elaboreze un atlas al indicatorilor radicalizării și să participe la evaluarea riscurilor de extremism violent în școli, potrivit proiectului Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, pus în consultare publică de Ministerul Educației. 

Planul de acțiune pentru perioada 2027-2030 prevede și instruirea profesorilor, consilierilor școlari și a altor categorii de personal, informarea părinților, precum și campanii de prevenire care ar urma să ajungă anual la 50.000 de elevi.

Proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent și Planul de acțiune pentru perioada 2027-2030 stabilesc responsabilități pentru mai multe instituții publice, printre care Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii.

În domeniul educației, documentele vizează identificarea timpurie a factorilor de risc, pregătirea personalului școlar, dezvoltarea gândirii critice și intervenția în cazurile în care sunt identificați minori aflați într-un proces de radicalizare care poate conduce la extremism violent.

Ce responsabilități ar urma să aibă Ministerul Educației


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *