Copiii și familiile din mediile vulnerabile au fost cei mai puternic afectați de pandemie, care a dus la creșterea abandonului școlar, la pierderi mari de învățare și chiar la o creștere mare a cazurilor de violență domestică, potrivit studiului „Educaţia şi viaţa copiilor vulnerabili în pandemie” realizat de Fundația World Vision România în primele luni ale anului 2022. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis pentru Wolrd Visio că acest raport „confirmă, pe de o parte, percepția că pierderile de învățare în perioada pandemiei au fost semnificative, dar și că perioada lungă de izolare a avut un efect negativ evident asupra stării psiho-emoționale a copiilor.”
- Studiul Fundaţia World Vision România a fost realizat în 51 de unități de învățământ din mediul rural. În aceste şcoli, la fiecare 100 de copii, doi au abandonat şcoala în anul şcolar 2020 – 2021.
Pierderile de învățare, omniprezente
Potrivit studiului, mai bine de jumătate (51%) dintre profesori afirmă că la clasele unde predau ponderea elevilor care înregistrează pierderi de învățare este de cel mult 25%, respectiv unu din patru elevi se confruntă cu o astfel de problemă. Aproape o treime (31%) dintre cadrele didactice spun că proporția elevilor care înregistrează pierderi de învățare se situează între un sfert și o jumătate din totalul clasei, peste 10% spun că între 50 şi 75% dintre elevi sunt în această situaţie, iar 6% constată că toți elevii lor au pierdut din materie.
De asemenea, conform studiului, în intervalul 2020-2022 s-a înregistrat o creștere uriașă, de cinci până la zece ori, a incidentelor familiale soldate adesea sau întotdeauna cu violențe fizice.
Copiii au resimțit acut izolarea, în circa 31% din cazuri petrecându-și ultimul an singuri în fața televizorului. Aproape o jumătate din ei (48%) au interacționat cu prietenii mai mult online decât față în față.
Sorin Cîmpeanu spune că „situația este cu siguranță mai gravă în mediul rural, unde accesul la școala online dar și la servicii de consiliere psiho-emoțională a fost mai limitat. Aceste cifre ne îngrijorează, evident, dar ne și motivează să continuăm eforturile de a găsi soluții prin care să venim în sprijinul fiecărui elev.”
Ministrul a dat drept exemplu Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, parte a proiectului „România Educată”, care „vizează tocmai corectarea situației raportate conform căreia 2 din 100 elevi au abandonat școala în perioada pandemiei, și permite în special școlilor din zone rurale și marginalizate să implementeze intervenții adaptate la nevoile specifice lor”.
„Astfel, din cele 1391 de școli ce vor primi până la 200.000 de euro finanțare prin acest program, 1114 școli sunt în mediul rural, iar 679 sunt în zone marginalizate sau dezavantajate economic. Pe de altă parte, sunt raportate și aspecte pozitive, care confirmă eficiența măsurilor luate de Ministerul Educației în ultimii doi ani în direcția digitalizării educației: în 2022 peste 92% din elevi au participat la învățare online comparativ cu doar 59% în 2020, iar proporția celor care au la dispoziție conexiune la internet acasă și laptopuri sau tablete a crescut exponențial. Pentru susținerea acestui momentum al digitalizării, ne-am propus ca în fiecare clasă din România, inclusiv în mediul rural, să existe o tablă interactivă și un sistem de videoconferință care să permită cadrelor didactice și elevilor accesul la materiale de învățare moderne, diverse și relevante. Vrem astfel să ducem mediul online în clase și sperăm să nu mai fie nevoie să mai ducem clasa în mediul online”, a mai spus Cîmpeanu.
Profesorii, pesimiști cu privire la calitatea educației
Aproape trei sferturi dintre profesorii din România consideră că în ultimii doi ani și de repetate perioade de suspendare a orelor de clasă cu prezență fizică, calitatea educației din școlile românești a scăzut.
Majoritatea cadrelor didactice afirmă că aceasta fie a scăzut (73%), fie a rămas la același nivel ca înainte de pandemie (19%). Doar 8% afirmă că din 2020 până în prezent calitatea educației a crescut.
Părinții, în schimb, sunt mult mai optimiști faţă de profesori. O majoritate relativă a acestora (48%) afirmă că nivelul de calitate a învățământului a rămas la fel, 39% cred că a scăzut, iar 13% spun că aceasta a crescut.
Orele online, soluţie de avarie
În contextul pandemiei, orele online au funcționat mai degrabă ca o soluție de avarie. Astfel, în 2020 circa 64% dintre profesori spun că au susținut ore online, pondere care a crescut la 82% în 2022.
În 2020, 55% dintre profesori spun că au transmis teme şi exerciţii prin telefon sau prin aplicaţii de mesagerie online ca WhatsApp sau Facebook Messenger. Procentul a scăzut uşor în 2022, ajungând la 47%.
Capacitatea de învățare și comportamentul copiilor, afectate de izolarea din perioada pandemiei
Cei doi ani de funcționare a școlii în pandemie au lăsat o amprentă profundă inclusiv asupra sănătății mentale a copiilor: astfel, mai puţin de un sfert (23%) dintre profesori afirmă că nu au observat schimbări în comportamentul elevilor lor.
În ceea ce-i priveşti pe ceilalţi profesori, doi din trei (64%) spun că elevii lor se concentrează acum mai greu la oră, iar o treime că au observat că unii copii au devenit mai agresivi; o pondere similară (32%) au constatat, dimpotrivă, că unii elevi sunt mai retrași.
Veniturile familiei
De cealaltă parte, peste o treime din părinți (35%) au declarat că în ultimii doi ani le-au scăzut veniturile, în vreme ce ponderea adulților care au probleme cu locul de muncă (l-au pierdut, nu au mai putut să lucreze cu ziua sau nu aveau unul nici înainte) s-a majorat ușor, de la 46% în 2020 la 48% în 2022.
Mihaela Nabăr, director executiv al Fundației World Vision România, atrage atenția că, în aceste condiții, „reforma sistemului de educație este necesară – și de fapt, așa cum ne-au arătat acești ultimi doi ani, inevitabilă, dacă vrem ca învățământul din România să aibă un viitor.”
„Orice discuţie despre reforma învăţământului trebuie să aibă la bază lecţiile pandemiei. Ceea ce ne-a arătat acest studiu este că abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii se corelează strâns cu statutul socio-economic al familiilor. În plus, este esenţială asigurarea de consiliere psihologică pentru copiii, care s-au confruntat cu o creștere explozivă a situațiilor de violență domestică în anii de pandemie”, a spus Nabăr.
Studiul World Vision România indică faptul că reforma educației trebuie să vizeze cu prioritate învățământul din mediile vulnerabile, acolo unde se concentrează majoritatea problemelor sistemului: lipsa de resurse materiale, infrastructura deficitară, lipsa de personal calificat, lipsa unor servicii suport.
G4Media.ro
Diana Ghimiși
Ș.L.
Adriana Vișean