Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor care „au creat o lume reîncărcabilă”: John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion

3.612 vizualizări
Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe baza de litiu-ion, a anunțat în urmă cu câteva momente Academia Regală de Științe din Suedia. Comunicatul de presă în care Comitetul Nobel anunță numele laureaților din acest an poartă următorul titlu: „They created a rechargeable world” (Ei au creat o lume reîncărcabilă).

John B. Goodenough s-a născut în 1922, la Jena în Germania, iar în prezent lucrează în cadrul University of Texas, Austin, SUA. Comitetul Nobel a anunțat că Goodenough primește distincția pentru „dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion”.

M. Stanley Whittingham s-a născut în 1941, în Marea Britanie, iar în prezent lucrează în cadrul Binghamton University, State University of New York, SUA.

Akira Yoshino s-a născut în 1948 în Suita, Japonia, iar în prezent lucrează în compania niponă din industria chimică Asahi Kasei Corporation din Tokyo, precum și în Meijo University din Nagoya, Japonia.

Laureatii Premiului Nobel pentru Chimie 2019 / Foto: www.nobelprize.org

Premiul Nobel pentru Chimie 2019 recompensează dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion. Această baterie ușoară, reîncărcabilă și puternică este acum folosită în orice, de la telefoanele mobile, la laptopuri și vehicule electrice. De asemenea, poate înmagazina cantități semnificative de energie din energia solară și eoliană, ceea ce face posibilă o societate fără combustibil fosili„, se arată în comunicatul Comitetului Nobel.

Anunțul făcut de Comitetul reunit la The Royal Swedish Academy of Sciences, Stockholm:

  • Sezonul Nobel 2019 continuă cu decernarea Premiului Nobel pentru Literatură, pe 10 octombrie 2019, şi a Premiului Nobel pentru Pace, pe 11 octombrie.
  • Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 14 octombrie, potrivit agenției de presă citate.

În urmă cu un an, Nobelul pentru Chimie a fost decernat pentru crearea unei noi familii de proteine. Câștigătorii din 2018 sunt profesorii Frances H. Arnold (California Institute of Technology, SUA), George P. Smith (University of Missouri, SUA) şi Gregory P. Winter (MRC Laboratory of Molecular Biology, Cambridge, UK).

Cu excepţia distincției acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost inițiate de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. Fiecare premiu Nobel valorează 9 milioane de coroane suedeze (908.000 de dolari), scrie Agerpres.

Premiile Nobel vor fi înmânate pe 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea industriaşului Alfred Nobel.

Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat de 110 ori, el nefiind acordat în anii: 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942. În total sunt 181 de laureaţi ai acestui prestigios premiu, scrie Agerpres.

Într-un documentar dedicat prestigioasei distincții, agenția de presă notează că biochimistul britanic Frederick Sanger este singurul care a fost recompensat de două ori cu acest premiu pentru două dintre cele mai importante descoperiri din domeniul biologiei moleculare, în 1958 şi în 1980.

Doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie au fost obligaţi de autorităţi să refuze distincţia, scrie Agerpres: Adolf Hitler le-a interzis cercetătorilor germani Richard Kuhn – în 1938 şi de Adolf Butenandt – în 1939 să participe la ceremoniile de decernare a Premiului Nobel, iar cei doi au primit diploma şi medalia mai târziu, dar nu şi premiul în bani.

În 2014, biofizicianul german de origine română Stefan W. Hell, chimistul şi cercetătorul american Eric Betzig şi fizicianul şi chimistul american William E. Moerner au fost laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie, pentru „dezvoltarea microscopiei fluorescente”, scrie Agerpres.

Vezi aici istoricul Premiului Nobel pentru Chimie

Citește și:

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România își plătește toate datoriile la Agenția Spațială Europeană și prima tranșă a contribuției pe 2023, anunță Ministerul Cercetării – “O premieră”, după ce, anii trecuți, datoriile lăsaseră România fără drept de vot în instituția europeană

România își va plăti toate datoriile către Agenția Spațială Europeană (ESA), precum și prima tranșă a contribuției pe anul în curs, după ce Guvernul a aprobat, joi, o hotărâre în…
Vezi articolul

Președintele Nicușor Dan avertizează că România ratează fondurile europene pentru cercetare-inovare: Din programul Horizon n-am luat nimic, practic / Cum să facem ca România să recupereze deficitul de dezvoltare pe partea de inovare, de exemplu, care devine tot mai importantă în economia globală

România trebuie să își definească urgent o poziție coerentă în domeniul cercetării și inovării, în contextul negocierilor europene care vor avea loc în 2026 pentru bugetul Uniunii Europene aferent perioadei…
Vezi articolul

Desființarea CNATDCU este o tentativă de mușamalizare a oricărei fraude. Este aberant mecanismul care trimite o decizie de plagiat dată de experții Consiliului la decizia justiției – declară matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în conducerea instituției-cheie în soluționarea plagiatelor

Propunerea de desființare a CNATDCU și de transferare către universități și justiție a rolului de soluționare a plagiatelor din doctorate „este o tentativă de mușamalizare a oricărei încercări de fraudă”,…
Vezi articolul