Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor care „au creat o lume reîncărcabilă”: John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion

3.610 vizualizări
Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe baza de litiu-ion, a anunțat în urmă cu câteva momente Academia Regală de Științe din Suedia. Comunicatul de presă în care Comitetul Nobel anunță numele laureaților din acest an poartă următorul titlu: „They created a rechargeable world” (Ei au creat o lume reîncărcabilă).

John B. Goodenough s-a născut în 1922, la Jena în Germania, iar în prezent lucrează în cadrul University of Texas, Austin, SUA. Comitetul Nobel a anunțat că Goodenough primește distincția pentru „dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion”.

M. Stanley Whittingham s-a născut în 1941, în Marea Britanie, iar în prezent lucrează în cadrul Binghamton University, State University of New York, SUA.

Akira Yoshino s-a născut în 1948 în Suita, Japonia, iar în prezent lucrează în compania niponă din industria chimică Asahi Kasei Corporation din Tokyo, precum și în Meijo University din Nagoya, Japonia.

Laureatii Premiului Nobel pentru Chimie 2019 / Foto: www.nobelprize.org

Premiul Nobel pentru Chimie 2019 recompensează dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion. Această baterie ușoară, reîncărcabilă și puternică este acum folosită în orice, de la telefoanele mobile, la laptopuri și vehicule electrice. De asemenea, poate înmagazina cantități semnificative de energie din energia solară și eoliană, ceea ce face posibilă o societate fără combustibil fosili„, se arată în comunicatul Comitetului Nobel.

Anunțul făcut de Comitetul reunit la The Royal Swedish Academy of Sciences, Stockholm:

  • Sezonul Nobel 2019 continuă cu decernarea Premiului Nobel pentru Literatură, pe 10 octombrie 2019, şi a Premiului Nobel pentru Pace, pe 11 octombrie.
  • Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 14 octombrie, potrivit agenției de presă citate.

În urmă cu un an, Nobelul pentru Chimie a fost decernat pentru crearea unei noi familii de proteine. Câștigătorii din 2018 sunt profesorii Frances H. Arnold (California Institute of Technology, SUA), George P. Smith (University of Missouri, SUA) şi Gregory P. Winter (MRC Laboratory of Molecular Biology, Cambridge, UK).

Cu excepţia distincției acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost inițiate de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. Fiecare premiu Nobel valorează 9 milioane de coroane suedeze (908.000 de dolari), scrie Agerpres.

Premiile Nobel vor fi înmânate pe 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea industriaşului Alfred Nobel.

Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat de 110 ori, el nefiind acordat în anii: 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942. În total sunt 181 de laureaţi ai acestui prestigios premiu, scrie Agerpres.

Într-un documentar dedicat prestigioasei distincții, agenția de presă notează că biochimistul britanic Frederick Sanger este singurul care a fost recompensat de două ori cu acest premiu pentru două dintre cele mai importante descoperiri din domeniul biologiei moleculare, în 1958 şi în 1980.

Doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie au fost obligaţi de autorităţi să refuze distincţia, scrie Agerpres: Adolf Hitler le-a interzis cercetătorilor germani Richard Kuhn – în 1938 şi de Adolf Butenandt – în 1939 să participe la ceremoniile de decernare a Premiului Nobel, iar cei doi au primit diploma şi medalia mai târziu, dar nu şi premiul în bani.

În 2014, biofizicianul german de origine română Stefan W. Hell, chimistul şi cercetătorul american Eric Betzig şi fizicianul şi chimistul american William E. Moerner au fost laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie, pentru „dezvoltarea microscopiei fluorescente”, scrie Agerpres.

Vezi aici istoricul Premiului Nobel pentru Chimie

Citește și:

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Apel pentru burse de cercetare și formare postuniversitară și postdoctorală „Vasile Pârvan” și „Nicolae Iorga” în Roma și Veneția lansat de Ministerul Educației. Bursierii vor primi 800 euro/lună

Programul de burse de cercetare și formare postuniversitară și postdoctorală „Vasile Pârvan”, la Accademia di Romania din Roma, și „Nicolae Iorga”, la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din…
Vezi articolul

Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează şi oferirea de stimulente clare – Leonard Spînu, bursier al Ambasadei SUA la ELI-NP

„Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează pe cercetătorii disponibili şi încercarea de a răspunde acestor aşteptări oferind stimulente clare”, spune Leonard Spînu, profesor şi…
Vezi articolul

Daniel Funeriu, despre legalizarea mitei în universități: PSD administrează intelectualilor de calitate fix ceea ce Piața Victoriei administra PSD-ul în 10 august

„Studenților şi profesorilor deştepți le rămâne o singură variantă, dacă nu vor să-şi distrugă viitorul: să plece din țară”, spune fostul ministru al Educației Daniel Funeriu. Amintim că Guvernul Dăncilă…
Vezi articolul

Inteligența artificială românească ION nu știe câte mesaje referitoare la Nicolae Ciucă și plagiat a primit de la lansare și nici ce îi transmite mai departe premierului despre acestea. Ministerul Cercetării: “Antrenarea AI-ului durează de la 2 săptămâni la cel puțin o lună”

Mesaje referitoare la Nicolae Ciucă și plagiate, transmise de cetățeni platformei de inteligență artificială ION, dezvoltată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și care a stârnit deja semne de…
Vezi articolul

Adrian Stănică, directorul Institutului de Geologie și Geoecologie Marină: Putem ucide Marea Neagră foarte rapid, dacă permitem o dezvoltare economică masivă fără să ne uităm la mediu / DOORS, proiectul european de 9 milioane de euro condus de România, care construiește un sistem cu toate datele științifice despre Marea Neagră și potențialul pentru energii regenerabile

Cercetătorii în geoecologie marină din România lucrează, alături de oamenii de știință din alte 14 state, pentru a aduna și armoniza toate datele științifice existente cu privire la Marea Neagră.…
Vezi articolul