Premiul Nobel pentru Pace 2024 a fost acordat unei organizații japoneze formată din supraviețuitori ai bombei atomice de la Hiroshima și Nagasaki / Mișcarea a demonstrat prin mărturii că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată

141 de vizualizări
Premiul Nobel pentru Pace 2024 a fost acordat organizației japoneze Nihon Hidankyo, o mișcare populară a supraviețuitorilor bombei atomice de la Hiroshima și Nagasaki. Organizația „a demonstrat prin mărturii că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată”, transmite Comitetul Nobel. Anul viitor se vor împlini 80 de ani de când două bombe atomice americane au ucis aproximativ 120.000 de locuitori din Hiroshima și Nagasaki. Luni va fi acordat ultimul premiu Nobel, cel pentru Economie.
  • „Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an societății Nihon Hidankyo, Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze toți supraviețuitorii care, în ciuda suferinței fizice și a amintirilor dureroase, au ales să își folosească experiența costisitoare pentru a cultiva speranța și angajamentul pentru pace”.

Comitetul Nobel norvegian a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2024 organizației japoneze Nihon Hidankyo.

„Această mișcare populară a supraviețuitorilor bombei atomice de la Hiroshima și Nagasaki, cunoscuți și sub numele de Hibakusha, primește Premiul pentru Pace pentru eforturile sale de a obține o lume fără arme nucleare și pentru că a demonstrat prin mărturii că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată.

Ca răspuns la atacurile cu bombe atomice din august 1945, a apărut o mișcare globală ai cărei membri au lucrat neobosit pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la consecințele umanitare catastrofale ale utilizării armelor nucleare. Treptat, s-a dezvoltat o normă internațională puternică, care stigmatizează utilizarea armelor nucleare ca fiind inacceptabilă din punct de vedere moral. Această normă a devenit cunoscută sub numele de „tabu nuclear”, notează Comitetul Nobel.

„Anul viitor se vor împlini 80 de ani de când două bombe atomice americane au ucis aproximativ 120.000 de locuitori din Hiroshima și Nagasaki. Un număr comparabil a murit din cauza arsurilor și a radiațiilor în lunile și anii care au urmat. Armele nucleare de astăzi au o putere de distrugere mult mai mare. Acestea pot ucide milioane de oameni și ar avea un impact catastrofal asupra climei. Un război nuclear ne-ar putea distruge civilizația”, scrie Comitetul.

Foto: Nobelprize.org

Comitetul Nobel mai notează:

„Mărturia Hibakusha – supraviețuitorii de la Hiroshima și Nagasaki – este unică în acest context mai larg.

Puterile nucleare își modernizează și își îmbunătățesc arsenalele; noi țări par să se pregătească să dobândească arme nucleare; și se fac amenințări cu utilizarea armelor nucleare în războaie continue. În acest moment din istoria omenirii, merită să ne reamintim ce sunt armele nucleare: cele mai distructive arme pe care le-a văzut vreodată lumea.

Anul viitor se vor împlini 80 de ani de când două bombe atomice americane au ucis aproximativ 120.000 de locuitori din Hiroshima și Nagasaki. Un număr comparabil a murit din cauza arsurilor și a radiațiilor în lunile și anii care au urmat. Armele nucleare de astăzi au o putere de distrugere mult mai mare. Acestea pot ucide milioane de oameni și ar avea un impact catastrofal asupra climei. Un război nuclear ne-ar putea distruge civilizația.

Soarta celor care au supraviețuit infernelor de la Hiroshima și Nagasaki a fost mult timp ascunsă și neglijată. În 1956, asociațiile locale ale Hibakusha, împreună cu victimele testelor cu arme nucleare din Pacific, au format Confederația Japoneză a Organizațiilor Suferinzilor Bombei A și H. Acest nume a fost prescurtat în japoneză în Nihon Hidankyo. Aceasta avea să devină cea mai mare și mai influentă organizație Hibakusha din Japonia.

În centrul viziunii lui Alfred Nobel a stat convingerea că persoanele angajate pot face diferența. Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an societății Nihon Hidankyo, Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze toți supraviețuitorii care, în ciuda suferinței fizice și a amintirilor dureroase, au ales să își folosească experiența costisitoare pentru a cultiva speranța și angajamentul pentru pace.

Nihon Hidankyo a furnizat mii de relatări ale martorilor, a emis rezoluții și apeluri publice și a trimis delegații anuale la Organizația Națiunilor Unite și la o serie de conferințe pentru pace, pentru a reaminti lumii nevoia urgentă de dezarmare nucleară.

Într-o zi, Hibakusha nu vor mai fi printre noi ca martori ai istoriei. Dar cu o cultură puternică a memoriei și a angajamentului continuu, noile generații din Japonia duc mai departe experiența și mesajul martorilor. Ele inspiră și educă oameni din întreaga lume. În acest fel, ele contribuie la menținerea tabuului nuclear – o condiție prealabilă a unui viitor pașnic pentru omenire.

Decizia de a acorda Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2024 Nihon Hidankyo este bine ancorată în testamentul lui Alfred Nobel. Premiul din acest an se alătură unei liste distinse de Premii pentru Pace pe care Comitetul le-a acordat anterior campionilor dezarmării nucleare și controlului armelor.

Premiul Nobel pentru Pace pentru 2024 îndeplinește dorința lui Alfred Nobel de a recunoaște eforturile care aduc cele mai mari beneficii omenirii”.

Despre premiul Nobel pentru Pace

„Alfred Nobel a manifestat un mare interes pentru problemele sociale și a fost implicat în mișcarea pentru pace. Faptul că a cunoscut-o pe Bertha von Suttner, care a fost o forță motrice în mișcarea internațională pentru pace din Europa și care a primit ulterior premiul pentru pace, i-a influențat opiniile cu privire la pace. Pacea a fost al cincilea și ultimul domeniu de premii pe care Nobel l-a menționat în testamentul său. Premiul Nobel pentru Pace este acordat de un comitet ales de Parlamentul norvegian”, scrie Nobelprize.org.

Dintre cele 105 premii de pace acordate până în prezent, 19 au fost desemnate unor femei. Cel mai tânăr laureat are 17 ani, iar cel mai bătrân pe 86.

Citește și:
ULTIMĂ ORĂ Premiul Nobel pentru Literatură 2024, acordat scriitoarei sud-coreene Han Kang „pentru proza sa poetică intensă care se confruntă cu traume istorice și expune fragilitatea vieții umane”

ULTIMĂ ORĂ Premiul Nobel pentru Chimie 2024, acordat pentru trei cercetători care „au descifrat codul structurilor uimitoare ale proteinelor”

Premiul Nobel pentru Fizică 2024 – acordat lui John Hopfield și Geoffrey Hinton „pentru descoperirile și invențiile fundamentale care permit învățarea automată”, „esențiale pentru dezvoltarea modelelor de inteligență artificială”

ULTIMĂ ORĂ Premiul Nobel pentru Medicină 2024, acordat cercetătorilor Victor Ambros și Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rezultate PISA 2022. Măsurile anunțate de ministrul Educației din Republica Moldova: alocație de 50 de euro pe lună pentru părinții care își transferă copiii din școlile mici, în școli mari, crearea unei rețele de Școli Model, instruirea a 3 mii de cadre didactice pentru metodele noi de predare

Ministrul Educației din Moldova, Dan Perciun, anunță, după ce rezultatele de la testarea internațională PISA 2022 au fost publicate, măsurile care vor fi aplicate, iar printre ele se numără și…
Vezi articolul
Reducerea normei didactice pentru profesorii cu vechime

Acordarea indemnizației de instalare, pentru angajații din Învățământ, este obligatorie, spune Federația Sindicatelor „Spiru Haret”: Dacă profesorii nu o primesc, „există posibilitatea sesizării instanței de judecată” / Model de cerere pentru indemnizația de instalare

În anul școlar 2024-2025, acordarea indemnizației de instalare, pentru angajații din Învățământ, este obligatorie, după cum se arată într-o informare a Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, document consultat de…
Vezi articolul

Simulare Evaluare Naţională 2024. Profesorii asistenţi scanează lucrarea cu numele la vedere în prezenţa elevilor / Ce se întâmplă dacă nu este scanată corect sau scrisul este foarte mic?

La simularea pentru Evaluarea Națională 2024, care începe pe 5 februarie, în premieră, toate lucrările vor fi scanate în clasă și corectate pe platforma digitalizată. Profesorii asistenţi scanează lucrarea în…
Vezi articolul

Cazurile Șercan și G4Media.ro, tratate pe larg de publicația Politico, influentă la Bruxelles: Doi jurnaliști importanți afirmă că au fost amenințați și intimidați după ce au publicat o serie de reportaje critice la adresa unor persoane publice

Doi jurnaliști importanți afirmă că au fost amenințați și intimidați după ce au publicat o serie de reportaje critice la adresa unor persoane publice importante, ceea ce a readus în discuție…
Vezi articolul

Ana-Maria, elevă în clasa a VIII-a: „Nu e în regulă că unii profesori se axează pe ce știu elevii pe de rost. Îmi pun o notă doar ca să spună că mi-au pus o notă, iar peste câteva luni eu nu mai știu absolut nimic și lor nu le mai pasă de ceea ce știu eu sau nu”

Anamaria, elevă în clasa a VIII-a, spune că după opt ani de școală și peste un an de învățat în sistem online, ar „fugi” de sistemul educațional românesc. Întrebată la…
Vezi articolul