Prioritățile europene în educație, pentru următorul deceniu: digitalul, tranziția verde, recuperarea post-pandemie – oficiali ai Comisiei și ai Parlamentului European, la Summitul Educației

961 de vizualizări
Foto: EC.Europa.eu
Transformarea digitală și tranziția verde au fost principalii piloni ai descrierilor oferite de reprezentanții forurilor europene pentru schimbările prin care va trece educația pe continent în următorul deceniu, conform prezentărilor susținute la cel de-al 4-lea Summit european al Educației, desfășurat săptămâna aceasta. Cele două teme au fost abordate și de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de șefa Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, Sabine Verheyen, iar ambele oficialități au atins planuri cheie, de la strategia pentru universități la Spațiul European pentru Educație.

Sabine Verheyen a insistat, în discursul său, pe faptul că digitalizarea nu este doar un deziderat, ci și un instrument pentru îmbunătățirea educației, lucru de care trebuie ținut cont din toate punctele de vedere – de la pregătirea profesorilor la nevoia acută de reducere a întârzierilor imense suferite de copii și comunități în medii defavorizate.

Iar Ursula von der Leyen a pus accentul pe nevoia de colaborare între țările membre, pentru adaptarea educației la tranzițiile verde și digitală, la mediul universitar și la mobilizarea planurilor de recuperare post-pandemie.

  • Ambele au insistat pe rolul UE de a susține țările membre în domeniu, ținând cont că educația este un sector guvernat în principal de regulile stabilite la nivel național. Or, au arătat cele două oficialități, acest rol de susținere este unul esențial în fața reformelor prin care trebuie să treacă sistemele de educație de pe continent.
Sabine Verheyen, președintele Comisiei pentru Cultură și Educație al PE – ideile pe scurt:
  • Toți copiii trebuie să poată să acumuleze cunoștințe și abilități în domeniul tehnologiei digitale, care vor fi cruciale pe viitor. Mai mult, tehnologiile digitale ar putea fi un instrument pentru furnizarea unei educații și unei instruiri de calitate, iar niciun copil nu ar trebui să rămână în urmă. (…)
  • Acesta este un lucru în care, în pofida subsidiarității în domeniul educației, este nevoie de UE: să ajute statele membre să pregătească sistemele de educație pentru noul mediu, să învețe unul de la altul.
  • O altă lecție învățată în pandemie este că există o întârziere din punct de vedere al incluziunii, al șanselor egale, când vine vorba despre educație digitală, întârziere care trebuie abordată rapid. (…)
  • Parlamentul European a adoptat anul trecut o rezoluție ce exprimă îngrijorarea noastră cu privire la modul în care pandemia a alimentat inegalitățile. Un prim pas către o educație mai inclusivă este noul Erasmus+, care se va concentra pe persoanele din medii dezavantajate, să ia parte la programe de schimb.
  • Digitalizarea și incluziunea trebuie să fie în centrul politicilor, mai ales acum.
  • Nu putem uita Planul de acțiune pentru educație digitală, ca parte a obiectivului de a realiza un Spațiu European al Educației până în 2025.
  • Un obiectiv este întărirea pregătirii profesorilor, pentru că profesorii competenți sunt esențiali pentru succesul oricărei reforme în educație.
  • Trebuie să ne implicăm alături de generația tânără, să o atragem în dialog, să le ascultăm celor tineri ideile pentru a rescrie sistemele de educație.
  • Sistemele educaționale, așa cum le știm, nu se confruntă doar cu digitalizarea, dar și cu provocări legate de transformarea verde. 
  • Există o obligație morală față de generațiile viitoare să luăm toată măsurile științifice și politice pentru a preveni un dezastru climatic. Educația este esențială în acest sens. Sistemele educaționale trebuie să fie în centrul bătăliei împotriva schimbărilor climatice. Trebuie să dezvoltăm curricula cu o componentă puternică legată de acest domeniu, să creștem gradul de conștientizare și să promovăm formarea de noi abilități.
  • Trebuie ca Spațiul European al Educației să devină o realitate cât mai curând posibil, să devenim mai buni din punct de vedere al recunoașterii diplomelor al schimburilor, al recunoașterii etc. Dacă lucrăm împreună, putem face să se întâmple toate aceste lucruri.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – ideile pe scurt (discursul detaliat aici):
  • Temeiul educației este acela de a împărtăși, lucru cu atât mai important când sunt implicate culturi și țări diferite. De aceea facem eforturi pentru un Spațiu European al Educației. În care profesorii și elevii să poată să predea și să învețe indiferent de frontiere. Unde abilitățile și experiențele noastre sunt recunoscute reciproc și unde nu încetăm niciodată să învățăm, mai ales unul de la altul.
  • Spațiul European al Educației înseamnă realizarea unor punți, iar noi dorim ca viziunea să devină realitate până în 2025. De aceea mă voi concentra asupra a trei lucruri:
  • Întâi, strategia europeană pentru universități;
  • În al doilea rând, adaptarea educației pentru a sprijini tranzițiile verzi și digitale;
  • În al treilea rând, mobilizarea planurilor de recuperare, ținând cont de aceste obiective comune .
  • (…) Pe baza succesului celor 41 de Alianțe universitare europene, vrem să întărim cooperarea între națiuni. Aceasta include progres către un statut legal al Universităților europene, o diplomă europeană și legitimația studențească digitală, pentru a promova mobilitatea pe continent.
  • E de așteptat ca pe viitor mai mulți oameni să-și schimbe ocupația. Planul nostru de acțiune pentru educație digitală va sprijini învățarea pe tot parcursul vieții.
  • (…) De aceea educația contează atât de mult pentru a atinge țintele climatice. Pentru a crea o nouă generație de ingineri, constructori, fermieri și urbaniști.
  • Al treilea punct: NextGenerationEU – planul de recuperare al Europei investește masiv în educație și abilități. Peste 12% – aproape 50 de miliarde de euro – din cheltuieli sunt direcționate către sistemele de educație.
  • Profesorii estonieni (…) au identificat patru factori principali care duc la o educație de succes: elevi motivați, autonomie, colaborare și capacitatea de a face față incertitudinilor. Niciuna dintre aceste lecții nu este nouă. Nici pandemia, nici digitalizarea nu schimbă importanța lor. Sunt universale. Aceasta este o lecție pe care putem să o folosim toată viața.
Citește și:
Diplomele europene și completarea programului de introducere a unei legitimații europene de student – în viitoarea strategie europeană pentru universități
Comisia Europeană prezintă propuneri pentru conturile personale de învățare pe tot parcursul vieții și pentru micro-certificate
Anul European al Tineretului 2022 va fi dedicat nevoilor tinerilor după pandemie
“O perspectivă europeană mai largă” inclusă în curriculum și cel puțin două limbi europene învățate până la finalul liceului – printre cererile membrilor Parlamentului European către Comisie și statele membre, în vederea Spațiului European pentru Educație

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste 145 de mii de părinți primesc în 2025 indemnizație de creștere copil și plătesc impozit de 10% pentru sănătate, prin legea Bolojan / Statul estimează că adună peste 57 de milioane de lei pe lună din contribuțiile lor la sănătate

În 2025, primesc indemnizație de creștere copil până la 2 sau 3 ani, 145.379 de părinți, reiese din răspunsul dat de ministerul muncii și asistenței sociale, deputatului liberal Bogdan Ionel…
Vezi articolul

ULTIMA ORĂ Orarul de iarnă practicat de unele școli este dezaprobat oficial de Ministerul Educației, care a cerut inspectoratelor ca școlile sa își păstreze orarul normal: „Orice minut de școală contează”

„Ministerul Educației descurajează practicile unităților de învățământ care trec la „orarul de iarnă” și reduc durata orelor și a pauzelor”, se arată într-o informare oficială a Ministerului. Instituția transmite că…
Vezi articolul

O completare de normă la un profesor care are o anumită specialitate cu ore dintr-o altă specialitate nu face bine copiilor, atrage atenția un cadru didactic: Degeaba facem austeritate, dacă noi pe viitor nu vom avea specialiști

Un profesor a vorbit despre situația în care un cadru didactic cu o anumită specialitate primește ore dintr-o altă specialitate, în contextul creșterii normei didactice de predare, dar acest lucru…
Vezi articolul