Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, a adus în atenție faptul că sunt elevi care nu au nevoie să facă meditații, deși la început de an școlar „toată lumea caută profesori” pentru pregătire suplimentară. Acesta a explicat ce se întâmplă când părinții decid ca elevul să facă meditații, deși el se descurcă la școală: „Le încarci programul cu o meditație absolut aiurea, când ei ar putea în timpul acela să citească o carte, să vadă un film”. Declarațiile au fost făcute joi, 10 septembrie, la Europa FM.
- Elevii și copiii de grădiniță au început cursurile anul școlar 2026-2027 pe 7 septembrie, potrivit structurii anului școlar, document publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre Ordinul ministrului educației nr. 3194/2026. Calendarul anului școlar 2026-2027 pentru fiecare județ, în format printabil
„Eu nu înțeleg chestiunea asta. Intră copilul în clasa a V-a, mă rog, la început de an (școlar -n.red) toată lumea caută profesori, dar nici măcar nu au dat copiii de greu. Poate că copilul acela nici nu are nevoie. Sunt copii care, într-adevăr, nu au nevoie, se descurcă și le încarci programul cu o meditație absolut aiurea, când ei ar putea în timpul acela să citească o carte, să vadă un film, să schimbe cumva perspectiva și să-și facă o cultură generală solidă”, a spus Ovidiu Șontea.
Profesorul de Matematică de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București a precizat în ce situații este necesară pregătirea suplimentară a elevilor. Ovidiu Șontea a dat câteva exemple:
„E posibil ca un profesor să fie bolnav și să lipsească foarte mult, negăsindu-i-se înlocuitor. Sunt astfel de cazuri pe care nu le controlezi, că așa se întâmplă. Mai sunt profesori care sunt absolut nepotriviți pentru această meserie, nu pot transfera ceea ce se prevede în programă copiilor și sunt tot felul de astfel de situații. Sau copilul este foarte năzdrăvan, ca să zic așa, nu e atent la ore. Când ai o clasă de 30 și ceva de copii, este greu să transmiți fiecăruia, transmiți tuturor. Da, unul poate nu e atent, altul, eu știu, mănâncă, bea apă, în fine.”
Redăm declarațiile profesorului Ovidiu Șontea despre meditații
„Eu nu înțeleg chestiunea asta. Intră copilul în clasa a V-a, mă rog, la început de an (școlar -n.red) toată lumea caută profesori, dar nici măcar nu au dat copiii de greu. Poate că copilul acela nici nu are nevoie. Sunt copii care, într-adevăr, nu au nevoie, se descurcă și le încarci programul cu o meditație absolut aiurea, când ei ar putea în timpul acela să citească o carte, să vadă un film, să schimbe cumva perspectiva și să-și facă o cultură generală solidă.
Realizator: Sunt părinți care exagerează.
Ovidiu Șontea: Da
Realizator: Pare că este o a doua școală privată, adică ai școala de stat și după aceea încă o școală privată.
Ovidiu Șontea: Da. Există și perspectiva asta că decât să stea cu nasul în telefon mai bine se duce și face o problemă la mate sau se duce și face tenis ș.a.m.d. Eu sunt de acord cu sportul, dar să suplimentezi pregătirea când un copil nu are nevoie… nu știu ce să zic.
Realizator: Dar când are nevoie?
Ovidiu Șontea: Asta voiam să zic. Există și situații în care este nevoie de așa ceva și e posibil ca un profesor să fie bolnav și să lipsească foarte mult, negăsindu-i-se înlocuitor. Sunt astfel de cazuri pe care nu le controlezi, că așa se întâmplă. Mai sunt profesori care sunt absolut nepotriviți pentru această meserie, nu pot transfera ceea ce se prevede în programă copiilor și sunt tot felul de astfel de situații. Sau copilul este foarte năzdrăvan, ca să zic așa, nu e atent la ore. Când ai o clasă de 30 și ceva de copii, este greu să transmiți fiecăruia, transmiți tuturor. Da, unul poate nu e atent, altul, eu știu, mănâncă, bea apă, în fine.
Realizator: Stă pe telefon.
Ovidiu Șontea: Da, deci (elevul – n.red) are anumite lipsuri în pricepere. Da, în fine, ar trebui cumva ca și elevii să facă un efort. Bun, dar ei nu au perspectiva de ce ar trebui să învețe. (…)
Despre meditații
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I.L Caragiale din București, a declarat că este un fenomen faptul că sunt părinți care dau copiii la meditații, chiar dacă au note bune, sunt elevi buni și au profesori buni la școală.
- Directoarea Andreia Bodea: Dăm copiii la meditații pentru că toată lumea își dă copiii la meditații. Părinții au un sentiment de siguranță / Se poate lua peste 7 la examen fără meditații dacă e un profesor bun la clasă și elevul vine la ore
Întrebat despre teme și meditații, Mihai Dimian a precizat că „înainte de a apela la meditații să discutăm cu copilul când vine de la școală, îl supraveghem când face temele, te asiguri că nu folosește ChatGPT și ulterior, pentru performanță sau pentru remediere, apelezi la anumite meditații”.
În luna aprilie, consilierul prezidențial pentru Educație, Sorin Costreie, a declarat că „nu există o corelare directă între venitul pe care îl primește un profesor și calitatea actului educațional”. Acesta a afirmat că „noi ar trebui să asigurăm condițiile pentru profesorii noștri să nu se mai gândească la altceva, să nu se mai gândească la meditații în privat”.
Informații de context
În martie 2025, Daniel David, ministru al Educației la acea vreme, le-a transmis părinților să nu mai exagereze cu meditațiile, precizând că instituția pe care o conduce nu susține și nu impune acest fenomen, ba chiar îl descurajează, potrivit TVR Info.
În mai 2025, în conferința de presă de prezentare a raportului QX, Daniel David s-a declarat „un susținător al meditațiilor bine reglementate” și a făcut trimitere la reglementări fiscale sau legate de conflictul de interese în cazul meditațiilor, apreciind: „Haideți să recunoaștem că avem nevoie, că există”.
Profesoara Lavinia Betea a vorbit, la DCNews, despre situația în care profesorii le cer copiilor de la casă să vină la meditații. Aceasta a afirmat că fenomenul „ar trebui pedepsit foarte dur” și a adus în atenție că sunt cadre didactice care spun că medicii cheamă pacienții la cabinetul privat, doar ca să aibă justificare că fac meditații cu propriii elevi.
Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a declarat, pentru Observator News, că „se poate învăţa şi fără meditaţii”. Profesoara este de părere că „trebuie oprită această nebunie” și părinții trebuie „să înţeleagă că această nevoie este doar a lor, nu şi a copiilor”.
Aproape jumătate dintre elevii de liceu din România apelează la meditații pentru a se pregăti suplimentar pentru Bacalaureat, iar 24,8% dintre liceeni se bazează pe ajutorul profesorului de la clasă, conform studiului Liceeni din România. Implicarea și autonomia liceenilor, realizat de Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
Dorica Boltașu, profesoară la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre mediații și a spus că „la română, cel puțin, nu mai este atât de greu” și că elevii ar putea să învețe singuri. Cadrul didactic a precizat că „sunt niște generații puțin dispuse la efort, distrase de tot felul de dispozitive”.
Anul trecut, suma necesară pentru a acoperi costurile meditațiilor, programelor after-school și materialelor didactice, pe care părinții participanți la un studiu realizat de organizația Salvați Copiii România spun că o plătesc anual este cu 45% mai mare decât era în 2021 și de trei ori mai mare decât în 2018. Potrivit studiului prezentat de organizație, costul mediu total anual a crescut până la aproape 10.000 de lei, cu o evoluție crescătoare în funcție de vârsta copilului.
Interdicția de a face meditații cu elevii de la clasă
Interdicția ca profesorii să poată face pregătire suplimentară contracost cu elevii de la clasă a fost introdusă și în noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) 2024, document publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul de ministru nr. 5.726 din 6 august 2024.
În prezent, profesorii care dau meditații au obligația de a se înregistra la Oficiul Național al Registrului Comerțului și de a depune o declarație privind impozitul pe venit, însă autoritățile fiscale au manifestat mereu confuzie în privința verificării profesorilor care oferă meditații – vezi, între altele, declarațiile din 2022 ale șefului ANAF pe această temă.
Declarațiile fiscale legate de meditații au fost completate de o altă obligație conformă noii legi a învățământului preuniversitar, anume ca toți profesorii să completeze o declarație că nu fac meditații cu elevii de la clasă
- Încă din aprilie 2024, premierul Ciolacu anunța deduceri la impozitul pe venit pentru asigurări private de sănătate și învățământ.
- În iunie 2024, Profit.ro și alte media relatau, citând surse guvernamentale, că deducerile la impozitul pe venit, pentru părinții care plătesc meditații pentru copii, sunt luate în calcul în cadrul unei reforme fiscale la care s-a angajat Guvernul. Scopul menționat era „reducerea impozitării pe muncă, dar și reducerea evaziunii fiscale în domeniul meditațiilor școlare”.
Meditațiile sunt soluția care a „înflorit” după ce scopul educației s-a transformat, în ultimul timp, în obținerea unei diplome, constată Radu Gramatovici, conferențiar la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI-UB). Profesorul a spus într-o emisiune la Radio Guerilla că ceea ce se „învață” în urma meditațiilor este superficial și dat uitării odată ce trec examenele.
Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie 2024.
În luna martie 2024, Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a spus că în opinia sa meditațiile sunt o modă dar și o necesitate „în anumite situații”. El s-a referit la situațiile când profesorul de la clasă nu poate lucra separat cu elevii care fac performanță. Lixandru mai spune referitor la meditațiile de la clasele primare că „este vina părintelui care practic vine și întreține un astfel de fenomen” – detalii aici.
În februarie 2024, ministrul Educației de atunci, Ligia Deca, a declarat că părinții trebuie să fie siguri atunci când apelează la meditații, că ele sunt într-adevăr necesare, pentru că există și o presiune socială, dar dacă toată lumea spune că e nevoie de pregătire suplimentară, probabil că Ministerul trebuie să facă ceva și în zona curriculară la gimnaziu și liceu.
Meditațiile contracost cu elevii de la clasă, abatere disciplinară în Legea învățământului preuniversitar
În Legea învățământului preuniversitar, care a intrat în vigoare din 3 septembrie 2023, apare mențiunea prin care se interzic meditațiile cu elevii de la clasă în două articole: articolul 209 care prevede că printre abaterile disciplinare ce pot fi sancționate se află și desfășurarea meditațiilor cu elevii de la propria clasă și articolul 169 care precizează că profesorul are “obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială“.
Edupedu.ro a scris încă din luna august 2023 că profesorii care fac meditații cu elevii de la clasă vor fi cercetați disciplinar, prevede Legea învățământului preuniversitar. Fiind încadrată ca abatere disciplinară, în acest caz „orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unității de învățământ”, conform Legii 198/2023.