Profesor debutant: Birocrația mă îngroapă. Nimeni nu ne-a explicat practic cum se completează corect un catalog sau ce înseamnă cu adevărat un plan de lecție la simultan ori un portofoliu al elevului. Mă simt ca un impostor cu diplomă / Sprijin printr-un proiect cu finanțare europeană

Profesorii aflați în primul an de activitate spun că intrarea în sistemul de învățământ este marcată de lipsa sprijinului, pregătire practică insuficientă și dificultăți administrative, potrivit unor mărturii colectate în cadrul proiectului „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” al Asociației Școala Încrederii. Într-un articol scris de reprezentanții proiectului, trimis redacției, pe care îl puțeți citi mai jos, sunt date care pot contura interesul în scădere pentru cariera didactică, sunt evidențiate măsuri și politici care slăbesc profilul profesorului român.

„Am învățat pe băncile școlii despre metode pe care nu am avut când să le aplicăm live. În prima zi la clasă, când 30 de ochi s-au ațintit asupra mea, am înghețat. Colegii cu experiență mi-au zis că voi învăța eu pe parcurs până mă prind cum se face educație. Dar asta înseamnă greșeli pe spatele elevilor. Simt că am nevoie de cineva care să îmi spună nu doar ce am greșit, ci cum să gestionez un copil care refuză să deschidă caietul fără să transform totul într-un scandal”, spune un profesor debutant intervievat în cadrul proiectului.

Lipsa mentoratului este una dintre principalele probleme semnalate de cadrele didactice la început de drum, care spun că sunt lăsate să se descurce singure în fața unor situații dificile din clasă.

Pe lângă provocările de la catedră, profesorii debutanți reclamă dificultăți majore în gestionarea sarcinilor administrative.

„Birocrația mă îngroapă. Nimeni nu ne-a explicat practic cum se completează corect un catalog sau ce înseamnă cu adevărat un plan de lecție la simultan ori un portofoliu al elevului. Mă simt ca un impostor cu diplomă. Dacă nu aș fi avut pe cineva în școală care să mă ghideze informal, cred că mi-aș fi dat demisia în prima lună”, declară un alt profesor debutant.

Problema pregătirii practice este semnalată frecvent. Studenții care urmează modulul psihopedagogic ajung rar în contact direct cu elevii înainte de a intra în sistem, iar experiența de la clasă este limitată.

Proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” include stagii de practică pedagogică, cu observare, predare asistată și feedback în timp real, realizate alături de profesori mentori.

Publicăm Articolul trimis redacției Edupedu de reprezentanții Asociației Școala Încrederii:

„Cum asigurăm debutul în cariera pedagogică? Proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” și miza practicii pedagogice aplicate într-un sistem care își riscă debutanții în educație

Un sistem de educație poate fi greoi. Singuratic. Un mediu care te derutează la început de drum, dar în același timp, poate fi un mediu care îți oferă sens și satisfacție. Am auzit de la un student că sistemul de învățământ în relație cu profesorul poate naște un sentiment de „love-hate”; primești feedbackul de la elevi și poți avea impact în timp real, dar poți avea și momente în care ai nevoie de ajutor și nu ai cui să îl ceri. 

Date din rapoarte ale Ministerului Educației, precum „Raport privind starea învățământului superior din România, 2023-2024” arată că domeniul „Științele educației” (care include studiile pentru formarea viitorilor profesori) este printre cele cu cei mai puțini studenți la nivel universitar din România. De exemplu, în anul universitar 2023-2024, numărul total de studenți înscriși la acest domeniu a fost de 15.037 de studenți, comparativ cu „Afaceri, administrație și drept” unde au fost înscriși la studii universitare de licență aproximativ 101.113 de studenți. Cifrele demonstrează că domeniul educației este puțin atractiv comparativ cu altele (de exemplu, afaceri, inginerie, sănătate etc.)

De ce aleg tinerii catedra și mai ales, de ce o părăsesc după primii ani? 

Într-un sistem de educație unde formarea inițială rămâne adesea cantonată în teorie, iar inițierea de la clasă îi lasă pe debutanți fără plasă de siguranță, inițiative precum „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” încearcă să acopere abisul dintre băncile universității și realitatea sistemului de învățământ de stat.

„Școala Tinerilor Profesori de Încredere” se adresează studenților care se pregătesc să devină cadre didactice în învățământul preșcolar și primar. Avem bucuria să colaborăm în proiect cu Universitatea din Târgu Mureș și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, iar cei peste 340 de studenți din proiect provin din aceste două universități.

Studenții au parte de o formare complementară față de ceea ce studiază la universitate. Prin formare, dezvoltă competențe socio-emoționale, didactice, digitale și verzi, adaptate la felul în care învață copiii, pe categorii de vârste. În plus, componenta de practică e gândită ca un spațiu real de învățare: stagiile sunt cele obligatorii din programa universitară, dar proiectul aduce un element esențial în plus: comunități de învățare împreună cu profesorii mentori din școlile de practică. Studenții și cadrele didactice parcurg formări în paralel și aplică împreună la clasă, profesorul având rol de mentor. În felul acesta, studentul nu doar „vede” cum se face, ci învață să aplice, să adapteze și să își construiască propriul stil, în funcție de nevoile reale ale copiilor.

Practica pedagogică: De la teorie la stagii reale

Una dintre marile vulnerabilități ale sistemului actual de formare este exercițiul insuficient de practică pe teren. În timp ce absolvenții liceelor pedagogice au nevoie de asistență și predare, studenții de la diverse facultăți care urmează modulul psihopedagogic ajung prea puțin la contact real, la clasă, în lucrul cu elevii.

Proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, lansat de Asociația Școala Încrederii și finanțat prin Fondul Social European+, vine să schimbe exact această paradigmă. Programul propune un stagiu de practică pedagogică, oferind celor 280 de studenți și masteranzi selectați (cu vârste între 18 și 35 de ani): timp de observare, planificare asistată și predare sub supravegherea unor mentori, urmată de feedback în timp real.

„Practica pedagogică este spațiul în care viitorii profesori încep cu adevărat să învețe ce înseamnă să fie la catedră. Acolo se formează aptitudinea pedagogică și se conturează, treptat, un stil didactic propriu. Fără această experiență directă, intri în clasă cu multă teorie, dar fără reperele de care ai nevoie în realitate, mai ales în momentele dificile când apar tensiuni, emoții puternice sau conflicte între elevi”, explică Letiția Suciu, Director Executiv, Asociația Școala Încrederii.

Vocea debutanților: „Mă simt ca un impostor cu diplomă”

Pentru a înțelege de ce este crucial acest sprijin de mentorat și ghidaj pentru debutanții din sistemul de educație, am colectat mărturii sub protecția anonimatului de la profesori aflați în primul an de activitate în școlile de stat. Lipsa de încredere, lipsa sprijinului emoțional și sentimentul de izolare sunt temele recurente.

„Am învățat pe băncile școlii, despre metode pe care nu am avut când să le aplicăm live. În prima zi la clasă, când 30 de ochi s-au ațintit asupra mea, am înghețat. Colegii cu experiență mi-au zis că voi învăța eu pe parcurs până mă prind cum se face educație. Dar asta înseamnă greșeli pe spatele elevilor. Simt că am nevoie de cineva care să îmi spună nu doar ce am greșit, ci cum să gestionez un copil care refuză să deschidă caietul fără să transform totul într-un scandal.” (A.S.)

„Birocrația mă îngroapă. Nimeni nu ne-a explicat practic cum se completează corect un catalog sau ce înseamnă cu adevărat un plan de lecție la simultan ori un portofoliu al elevului. Mă simt ca un impostor cu diplomă. Dacă nu aș fi avut pe cineva în școală care să mă ghideze informal, cred că mi-aș fi dat demisia în prima lună.”

De ce este vital proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” derulat de Asociația Școala Încrederii?

Proiectul nu se limitează doar la pedagogie. Într-o lume în schimbare, acesta introduce module de competențe verzi și antreprenoriale, pregătind tinerii pentru o școală a viitorului. Însă pilonul central rămâne încrederea și sprijinul emoțional într-un sistem singuratic. Cu atât mai mult, metodele de educație abordate de proiect sunt testate timp de 30 de ani în Transylvania College și aplicate în cadrul Programul Școala Încrederii, un program oferit gratuit către școlile de stat din România. 

În cadrul proiectului, se oferă sprijin financiar și logistic. Practic, studenții primesc subvenții de minimum 570 lei și acces la premii totale de 140.000 lei, un stimulent necesar într-o perioadă în care costurile vieții studențești sunt în creștere.

Focusul este îndreptat pe soft skills și abordează leadership-ul, managementul resurselor și gestionarea emoțiilor, aspecte pe care curriculum le abordează insuficient pentru realitatea actuală din școli, dar care sunt esențiale pentru a preveni fenomenul de burnout în rândul cadrelor didactice.

Radiografia unei nevoi: 267.000 de beneficiari ai primelor, dar câți sunt sprijiniți realmente și pregătiți pentru cariera didactică?

Conform estimărilor oficiale pentru anul școlar 2025-2026, 267.000 de beneficiari sunt vizați pentru prima de carieră didactică. Această primă reprezintă un sprijin financiar acordat personalului din educație din fonduri europene, dedicat dezvoltării profesionale. O știre EduPedu arată că primele pentru 2025 promise profesorilor nu se mai acordă. Practic, în anul 2025 profesorii ar fi trebuit să nu facă niciun fel de achiziție de cursuri, manuale care să îi ajute în dezvoltarea profesională. 

Am zice că este un joc de noroc când vorbim despre educație?

O dată la câțiva ani, s-au investit bugete în proiecte menite să dezvolte, să formeze cadre didactice, mai pregătite ca oricând să ofere educație de calitate copiilor. Cu toate astea, anual, sistemul de învățământ își dezamăgește profesorii debutanți. Se întâmplă ceva ce nu am dori: tinerii profesori aleg un alt job, mai bine plătit, mai sigur, care oferă stabilitate financiară și emoțională. Care oferă sprijin și mentorat și putere de dezvoltare în carieră. 

Proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” acționează ca un catalizator, arătând că formarea inițială trebuie să fie un proces hibrid: teorie academică riguroasă dublată de o imersiune controlată în mediul școlar.

Școala nu se face „din mers”

Fără o reformă radicală a modului în care tinerii sunt primiți în sistem, riscul este ca școala de stat să devină un loc de tranzit pentru elite și o destinație finală pentru cei care nu au altă opțiune. Investiția în proiecte care oferă practică pedagogică extinsă nu este un lux, ci o măsură de dezvoltare a calității educației.

Tinerii au nevoie de mentori, nu de supraveghetori. Au nevoie de spații în care să aibă voie să greșească fără teama de inspecție și au nevoie, mai presus de toate, de un mediu care să le cultive încrederea că meseria de profesor este în continuare, cea care „face toate celelalte meserii posibile”.”

Foto: © Lacheev / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.