Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre importanța limbilor străine la clasele primare. „A aduce copilului în față un context lingvistic nou, la aceste vârste, ar putea să fie pentru el esențial în a alege pe mai departe, exact ce spuneam, o rută care să-i placă, care să-l definească.”, a spus aceasta.
Discuția a pornit de la proiectul cu noile planuri-cadru pentru liceu, document pus în consultare publică de Ministerul Educației. Edupedu.ro a scris despre modificările care ar urma să apară la specializarea matematică-informatică, profilul real: numărul de câte două ore la limba modernă 2 din planul-cadru în vigoare din 2009 ar urma să se înjumătățească, devenind câte o oră în fiecare an de studiu, pentru elevii care încep liceul în 2026.
Profesoara a propus introducerea unei a doua limbi străine în învățământul primar, în contrapondere cu noile planuri-cadru pentru liceu, unde limba modernă 2 are o singură oră obligatorie pe săptămână:
„Dacă tot luăm de aici, de la liceu, de la a doua limbă străină, putem să punem aici, la nivelul primar”, a spus Maria Manea.
Redăm discuția de la emisiunea InfoEdu:
Moderatoare: Dar dacă opționalul respectiv îi asigură pregătirea pentru bacalaureat, facultate, în țară, în străinătate, de ce să nu-l aleagă?
Maria Manea: Noi nu suntem obișnuiți să ne creștem copiii de mici în spiritul de a alege corect ceea ce li se potrivește. Și ajungem la discuția că noi venim acum în dezbatere cu planuri-cadru pentru învățământul liceal, în timp ce am fi putut începe – știu, ele au stat de foarte mulți ani în această așteptare, dar ce ar fi fost dacă am fi început cu planurile-cadru pentru învățământul primar? Cum ar fi fost să creștem copiii, din clasa pregătitoare până la liceu, în spiritul ideii că, uite, vei afla cu fiecare an de școlarizare ce-ți place să faci, ce-ți place să studiezi? Vei ajunge în punctul în care nu va mai conta atât de tare că un profesor este sever și un altul este mai indulgent în notare sau în relația pe care o are cu tine la clasă, ci vei înțelege că îți vei alege un traseu de învățare corect și potrivit nevoilor pe care le ai, ceea ce nu se întâmplă la acest moment.
Noi mergem în sens invers și, la un moment dat, vom schimba în planurile-cadru, poate aducem acolo, pentru învățământul primar, ideea de științe, de exemplu, ceea ce nu se regăsește acum, și de interdisciplinaritate, că vorbim despre transdisciplinaritate, de fapt, la acest moment, cu planurile-cadru. Poate ducem acolo în discuție ideea de științe, ideea de TIC, ideea de limbi străine care se studiază o oră pe săptămână la nivel primar, la acest moment, foarte puțin. Dacă tot luăm de aici, de la liceu, de la a doua limbă străină, putem să punem aici, la nivelul primar. Ideea aceasta de impredictibilitate deranjează cel mai mult, la acest moment, profesorii. Nu știu la ce să se aștepte.
Moderatoare: Se vor duce profesorii de franceză, de germană, de italiană, spre exemplu, sau engleză, că uneori engleza este a doua limbă, să predea în primar, să completeze?
Maria Manea: Dar de ce nu s-ar duce? Acolo este o nevoie extraordinară. A aduce copilului în față un context lingvistic nou, la aceste vârste, ar putea să fie pentru el esențial în a alege pe mai departe, exact ce spuneam, o rută care să-i placă, care să-l definească. Tu trebuie, ca profesor, să începi să citești mai mult, să te pregătești mai mult pentru ceea ce înseamnă psihologia vârstelor. Cum funcționează un copil cu vârste între 7 și 10-11 ani? Cum funcționează un adolescent? Sunt două vârste total diferite, cu două nevoi diferite. Și învățarea în sine poate să fie diferită, adaptată și la nevoile de vârstă ale copiilor, nemaivorbind și despre predare, cum se adaptează și ea.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Edupedu.ro a scris despre principalele noutăți față de actualele planuri-cadru aprobate în mai multe rânduri, în 2004 și 2009. Printre cele mai criticate schimbări se numără eliminarea limbii latine din trunchiul comun al liceului, cu excepția specializării Teologie, ceea ce a determinat un apel public din partea Facultății de Litere din Iași, care subliniază importanța studiilor clasice în combaterea extremismului ideologic și în susținerea ideii de libertate, dar și de la Societatea de Studii Clasice din România.
Facultatea de Istorie a Universității din București atrage atenția că, potrivit noilor planuri-cadru, elevii ar putea deveni „analfabeți funcțional din punct de vedere istoric”, având în vedere că istoria și geografia sunt eliminate din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a pentru elevii de la real și tehnologic, urmând să fie studiate doar istoria comunismului și a holocaustului în clasele finale. În aceeași direcție, președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea, a avertizat că disciplina suferă un recul semnificativ, deoarece la clasa a XII-a elevii nu vor mai studia istoria națională, ci doar istoria comunismului.
Profesorii de Geografie din București și Ilfov critică eliminarea Geografiei la clasele XI-XII din proiectele de planuri-cadru 2025: „Geografia este, astfel, capabilă să educe temeinic generațiile viitoare pentru noul „mâine” care, cu siguranță, nu va mai arăta ca în prezent. Este de datoria noastră să nu aruncăm viitoarele generații în mrejele teoriilor conspiraționiste, ci să le oferim șansa unei educații temeinice, bazată pe știință și pe argumente”.
Modificările vizează și domeniul științelor exacte: fizica, chimia și biologia sunt eliminate din trunchiul comun pentru liceenii de la filiera real, în clasele a XI-a și a XII-a, iar biologia, istoria și geografia sunt scoase de la clasa a XII-a la profilul Mate-Info. Noile planuri-cadru prevăd o creștere a numărului de ore de informatică în clasele IX-X la Mate-Info, de la una la două, scăzând apoi de la patru la trei în clasele XI-XII, în timp ce la profilul filologie sunt prevăzute mai multe ore de limba română.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că aceste modificări urmăresc descentralizarea curriculară și încurajarea performanței, dar a precizat că limbajul final al planurilor-cadru va fi stabilit după consultări suplimentare. În acest context, rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, spune că noile planuri-cadru de liceu sunt prilej de dezbateri pentru profesori, inspectori și academicieni, care încearcă să demonstreze că „fără materia lor, elevii sunt pierduți în haosul ignoranței universale”. Ministerul Educației a mai anunțat că elevii pot propune în școală studierea limbii latine ca materie opțională, însă acest lucru rămâne la latitudinea fiecărei unități de învățământ.
Citește și:
Cătălin Ciupală, profesor de matematică: Practica ne spune că elevii, în general, aleg disciplinele în funcție de notele pe care le primesc / „Noi nu suntem obișnuiți să ne creștem copiii de mici în spiritul de a alege corect ceea ce li se potrivește”, spune profesoara Maria Manea
Profesoara de Limba și literatura română, Maria Manea, despre noile planuri-cadru: Predau la un colegiu național, unde nu există profil umanist. În cazul disciplinei mele se adaugă ore, dar, pentru situația mea, se pierd ore la profilul real
Advertorial
Redacția
Mihai Peticilă
15 comments
O idee strălucită ! Felicitări pentru propunere !
O idee care e de mult timp in proiect și nu se – a materializat încă. Felicitări pentru propunere !
Această doamnă vorbește fără să cunoască situația din teren. Ii recomand să meargă la clasele primare din rural, unde copiii nu știu să scrie și să vorbească corect limba română. unde sunt foarte mulți (3 – 6) cu CES la unii confirmat la alții nu pentru că părinții se rușinează să recunoască că există o problemă. Cum să aleagă mai târziu elevul și să se axeze doar pe câteva discipline pe care le dorește, când de la clasa I are multe “obtionale” introduse peste orele de bază (ca să iasă normele profesorilor din școala respectivă: sport, religie, lb.straina) fără să se țină cont de curba săptămânală de solicitare a copiilor încă de la 7-8 ani.
N-au nicio treabă cu oboseala copiilor. Lor sa le iasă normele complete în acea școală, ca să nu se plimbe în 2 sau mai multe școli. Păcălesc părinții bagandu-le sub nas să semneze acorduri pentru opționale pe sport și pe engleză, când cei mici pot rămâne la vârsta lor doar în orele obligatorii din orar, fără niciun “obtionale”
Multe aberatii mai sustin cei din minister. Decat doua limbi si fara rost, mai bine una si temeinic. 2 ore pe saptamana la primar este mai bine. Apoi nu toti copii au talent nativ pt lb straine si multi se chinuie sa prinda ceva.
E fix vax. Eu am apucat vremea cu 2 limbi străine în învățământul primar. Și s-a ales praful de amândouă. Rezultatul a fost că nu am reușit să învăț fluent principala limbă străină Engleza și Franceza mi-a rezistat doar cat am avut nevoie de ea la școală apoi creierașul meu a sters-o să facă loc altor informații mai utile. Deci consider că este inutil și te afectează dacă ești copil să înveți doua limbi străine deodată. Limbile străine trebuie învățate pe rand. Dar nici nu e nevoie de o a doua limbă deoarece Engleza a devenit o limbă universală. Trebuie doar recunoscuta ca atare de orice stat de pe glob
Vârsta optimă pentru studiul unei limbi străine
Cercetările arată că cea mai bună vârstă pentru a începe învățarea unei limbi străine este între 2 și 7 ani, când creierul copilului este cel mai receptiv la noi sunete și structuri lingvistice. Totuși, copiii din ciclul primar (6-10 ani) au în continuare o capacitate ridicată de învățare, iar expunerea timpurie la o limbă străină le oferă numeroase beneficii cognitive și academice.
Avantajele învățării unei limbi străine în clasele primare
1. Dezvoltare cognitivă mai bună – Copiii care învață o limbă străină își îmbunătățesc memoria, atenția și capacitatea de rezolvare a problemelor.
2. Pronunție mai naturală – La vârste mici, copiii imită mai ușor sunetele native, ceea ce îi ajută să vorbească fără accent.
3. Îmbunătățirea abilităților de comunicare – Învățarea unei limbi străine dezvoltă competențele de exprimare și în limba maternă.
4. Stimularea creativității și flexibilității mentale – Copiii care cunosc mai multe limbi sunt mai deschiși la noi moduri de gândire. 5. Avantaje academice – Studiile arată că elevii bilingvi au performanțe mai bune la matematică și științe, datorită capacității lor de a gândi abstract.
6. Oportunități mai mari pe viitor – Cunoașterea unei limbi străine deschide uși în carieră și în relațiile interculturale.
7. Îmbogățirea culturală – Copiii devin mai toleranți și mai deschiși către alte culturi și perspective.
În concluzie, învățarea unei limbi străine în clasele primare este o investiție valoroasă în dezvoltarea intelectuală și socială a copilului.
E cea mai buna idee. Si mai scoateți câteva ore de română și matematică sa faceți loc orelor ce le pierd profesorii. Introduceți și fizica și chimia ce se scot din licee. Eventual la gradinita că ei stau mai multe ore și au timp.
Studii asupra modului în care creierul uman asimilează informația arată că fereastra de oportunitate pentru învățarea limbilor străine se îngustează în jurul vârstei de 10 ani. (David Sousa ”How the brain learns”). Copiii noștri, la 10 ani, încep să studieze a doua limba străină, după ce, în ciclul primar au studiat-o pe prima astfel: 1 oră/săptămână pe parcursul claselor pregătitoare – II, apoi câte 2 ore/săpt. Cu alte cuvinte, în perioada în care mintea copilului este maximum deschisă pentru achiziția limbajului, i se furnizează minimum de șanse.
Probabil, cel mai înțelept pas ar fi înmulțirea numărului de ore de limbă străină pe parcursul ciclului primar, nu neapărat înmulțirea numărului de limbi străine.
Ce ar însemna oare câte o oră din 2 limbi străine diferite/ săpt. în mintea unui copil de 7 ani – ne informăm și noi un pic?
Introducerea unei a două limbi străine în învățământul primar, făcută de profesoara Maria Manea, în contrapondere cu noile planuri-cadru pentru liceu, unde limba modernă 2 are o singură oră obligatorie pe săptămână: Tu trebuie, ca profesor, să începi să citești mai mult, să te pregătești mai mult pentru ceea ce înseamnă psihologia vârstelor
din titlu nu înțeleg ….doamna asta (care vrea renunțarea la titularizare) propune sau introduce …că nu e clar …sper că doar propune și atât …
Adica psihologia dezvoltarii. Psihologia varstelor e din secolul trecut. Filosofia de la baza e diferita.
Inter si transdisciplinaritate? Unde? Nu exista in scoala romaneasca teme de acest fel. Exista doar discipline izolate.
Vezi să nu rămâi perplex! Dacă erai atent la activitățile de la grădiniță când lăsai copilașii ca să te duci la serviciu, observai că educatoarele fac asta încă de la grupa mică. Mai departe, adică la ciclul primar, se fac activități integrate, plus că au și discipline cu denumire specifică (muzică și mișcare), dar suntem obișnuiți să criticăm ceea ce nu cunoaștem….că așa ne place nouă…
Esti complet pe dinafara. Degeaba te duci la gradinita. Daca se numesc inter si transdisciplinare nu inseamna nici pe departe ca sunt asa lol. Sunt multidisciplinare in cel mai bun caz.
Varful de invatare a unei limbi straine, conform psihopedagogiei copilului, este pana in 10 ani. Cu un maxim fortat pana la 13 ani. Noi abia atunci introducem studiul celei de-a doua limbi straine, cand achizitia ei se face de mic. Cum ar fi sa se inceapa gimnastica la 14 ani? Patinajul la 10 sau tenisul la 13? Dar astia stiu psihologie? Baga la gimnaziu limba 2 cand oricum sunt satui de altele si creierul nu mai asimileaza ca la 7 ani. Nu degeaba tot auziti ca adultii invata mai greu notiuni elementare de limba straina. Creierul pur si simplu nu este facut pt.invatat asa ceva la o varsta adulta sau tarziu. Bagati limba a doua de la clasele primare! Asa e normal intr-o tara francofona si-ntr-o Europa unita.
Introducerea unei a doua limbi străine nu este recomandata din mai multe motive:
-in primul rand copiii așa mici nu pot distinge structurile gramaticale și semantice, nu au capacitatea de a înțelege doua structuri lingvistice diferite, când abia conștientizează limba maternă. –
-capacitatea de abstractizare a unui copil începe după 10-11 ani. Nu poți să ii explici în clasa a 2 a sau a 3 a folosirea genurilor, timpurilor verbale, cazurilor sau terminații de adjectiv (pentru că nu toate limbile studiate sunt simple ca engleza, la acest capitol)
– însușirea unei limbi străine până la 11-12 ani se referă la dobândirea unei pronunții fara accent (pentru că aparatul fonator se maturizează la această vârstă) și are legătură cu expunerea la limba străină în regim nativ sau aproape nativ și nu la 1-2 ore pe săptămână.
-dobândirea unei limbi străine se poate face cu rezultate foarte bune după 11-12 ani, pentru că abia la această vârstă înțelege mult mai bine cum este structurată o limbă.
Studiul limbii franceze ca a doua limbă străină, la orice vârstă, după studiul limbii engleze dă mari bătăi de cap. Pronunția este englezită, accentul asemenea, dezastru. Cred că ar trebui mai întâi studiul limbii franceze, apoi a limbii engleze.