Cătălin Ciupală, profesor de matematică: Practica ne spune că elevii, în general, aleg disciplinele în funcție de notele pe care le primesc / „Noi nu suntem obișnuiți să ne creștem copiii de mici în spiritul de a alege corect ceea ce li se potrivește”, spune profesoara Maria Manea

37.231 de vizualizări
Foto:Adrian Cuba/Agerpres /captură Digi24 / colaj Edupedu.ro
„Practica ne spune că elevii, în general, aleg disciplinele în funcție de notele pe care le primesc”, spune Cătălin Ciupală, profesor de Matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info. Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a declarat că „noi nu suntem obișnuiți să ne creștem copiii de mici în spiritul de a alege corect ceea ce li se potrivește”.

Maria Manea a adus în atenție ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi început cu planurile-cadru pentru învățământ primar: „Dar ce ar fi fost dacă am fi început cu planurile-cadru pentru învățământul primar? Cum ar fi fost să creștem copiii, din clasa pregătitoare până la liceu, în spiritul ideii că, uite, vei afla cu fiecare an de școlarizare ce-ți place să faci, ce-ți place să studiezi? Vei ajunge în punctul în care nu va mai conta atât de tare că un profesor este sever și un altul este mai indulgent în notare sau în relația pe care o are cu tine la clasă, ci vei înțelege că îți vei alege un traseu de învățare corect și potrivit nevoilor pe care le ai, ceea ce nu se întâmplă la acest moment.”

Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus că Ministerul are „toată încrederea în colegii profesori și manageri că pot alege strategia potrivită în funcție de resurse ca să propună discipline care să atragă elevii”.

  • Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Redăm discuția de la emisiunea InfoEdu:

Moderatoare: Nu intervine acum abilitatea fiecărui profesor în parte de a-și face disciplina atât de interesantă, atractivă, de a-și schimba metodele de predare, în așa fel încât să fie ales?

Cătălin Ciupală: Teoretic, da. Practica ne spune că elevii, în general, aleg disciplinele în funcție de notele pe care le primesc. Ia imaginați-vă că un elev își alege cinci opționale, minimul necesar, da, și cu niște profesori care sunt foarte buni, apreciați, dar totuși sunt severi. Va fi ales opționalul respectiv? Pentru că acel copil va dori o bursă. Nu. Va alege …

Moderatoare: Dar dacă opționalul respectiv îi asigură pregătirea pentru bacalaureat, facultate, în țară, în străinătate, de ce să nu-l aleagă?

Maria Manea: Noi nu suntem obișnuiți să ne creștem copiii de mici în spiritul de a alege corect ceea ce li se potrivește. Și ajungem la discuția că noi venim acum în dezbatere cu planuri-cadru pentru învățământul liceal, în timp ce am fi putut începe – știu, ele au stat de foarte mulți ani în această așteptare, dar ce ar fi fost dacă am fi început cu planurile-cadru pentru învățământul primar? Cum ar fi fost să creștem copiii, din clasa pregătitoare până la liceu, în spiritul ideii că, uite, vei afla cu fiecare an de școlarizare ce-ți place să faci, ce-ți place să studiezi? Vei ajunge în punctul în care nu va mai conta atât de tare că un profesor este sever și un altul este mai indulgent în notare sau în relația pe care o are cu tine la clasă, ci vei înțelege că îți vei alege un traseu de învățare corect și potrivit nevoilor pe care le ai, ceea ce nu se întâmplă la acest moment.

Noi mergem în sens invers și, la un moment dat, vom schimba în planurile-cadru, poate aducem acolo, pentru învățământul primar, ideea de științe, de exemplu, ceea ce nu se regăsește acum, și de interdisciplinaritate, că vorbim despre transdisciplinaritate, de fapt, la acest moment, cu planurile-cadru. Poate ducem acolo în discuție ideea de științe, ideea de TIC, ideea de limbi străine care se studiază o oră pe săptămână la nivel primar, la acest moment, foarte puțin. Dacă tot luăm de aici, de la liceu, de la a doua limbă străină, putem să punem aici, la nivelul primar. Ideea aceasta de impredictibilitate deranjează cel mai mult, la acest moment, profesorii. Nu știu la ce să se aștepte.

Ce înseamnă Curriculumul la decizia elevului din oferta școli

Iată ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023:

Art. 86 – „(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.”

În proiectul planurilor-cadru sunt aduse următoarele explicații în privința CDEOȘ:

Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii reprezintă segmentul curriculumului național care permite dezvoltarea de către fiecare unitate de învățământ a propriului proiect curricular.

pentru învățământul liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, constituie o ofertă educațională propusă la nivel național/regional/local/al unității de învățământ și care promovează trasee particulare de învățare, pentru susținerea nevoilor și intereselor specifice de învățare ale elevilor, unor performanțe diferențiate și nevoilor comunității locale.

pentru învățământul liceal tehnologic, este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru;”

Principalele categorii de opționale din CDEOȘ sunt:

opțional de aprofundare – are ca scop realizarea unui parcurs suplimentar pentru dezvoltarea competențelor specifice prevăzute de programa școlară a unei discipline obligatorii, prin noi activități de învățare; acesta nu necesită programă școlară nouă;

opțional ca disciplină nouă/domeniu nou de studiu – opțional care introduce o disciplină nouă față de cele incluse în trunchiul comun/în curriculum de specialitate sau introduce noi domenii/teme corespunzătoare unei discipline din trunchiul comun/curriculum de specialitate sau le dezvoltă pe cele existente; acesta necesită programă școlară nouă;

opțional integrat – opțional structurat din perspectiva domeniilor de cunoaștere, în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare; acesta necesită programă școlară nouă.”

Citește și:
Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării despre curriculum la decizia elevului din oferta școlii: Noi avem toată încrederea în profesori și manageri că pot alege strategia potrivită în funcție de resurse ca să propună discipline care să atragă elevii
Profesorul de Istorie Andrei Avram, despre noile planuri-cadru propuse de minister: Introducem istoria românilor în clasele a IX-a și a X-a, însă nu putem să studiem trunchiat, trebuie integrată în istoria universală
Fără Matematică obligatorie la clasele cu profil pedagogic, în ultimii 2 ani de liceu, potrivit proiectului de planuri-cadru 2025 / Profesorul Cătălin Ciupală: Dacă ai o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în clasele a XI-a, a XII-a și nici la facultate, ce să poți preda, cum să poți preda, ce le poți explica copiilor?
Profesorul Cătălin Ciupală, despre planurile-cadru 2025: Am remarcat și eu că elevii vor avea un cuvânt mai mare de spus. De multe ori, elevii au nevoi de a fi mai ușor totul. Ei merg, de multe ori, nu pe ideea de a învăța, ori a învăța înseamnă efort individual chiar foarte mare
Profesoara de Limba și literatura română, Maria Manea, despre noile planuri-cadru: Predau la un colegiu național, unde nu există profil umanist. În cazul disciplinei mele se adaugă ore, dar, pentru situația mea, se pierd ore la profilul real

8 comments
  1. Eu am o întrebare: cum pot fi științele naturale profil real cu 5 ore de matematică pe săptămână? Mai ales a XI și a XIi a .Elevii care aleg asta vor sa meargă la medicină, deci au nevoie de biologie, fizica, chimie mai multe ore pe săptămână. Cine face aceste planuri de învățământ chiar nu gândește.?

  2. nu este o restructurare făcută cum trebuie de bază pentru toți anii de studiu în licee , pentru toate tipurile la nivel național și aceasta va produce un mare decalaj în pregătirea elevilor ,M E nu vrea să-și asume responsabilitatea pentru un eșec major ce se va produce în învățământ

  3. Va spune o mama cum sa atrageti elevii. Profesorii ar trebui sa lase deoparte greata din suflet, atitudinea aroganta si gandirea comunista. Sa nu mai predea in sila, sa nu mai aiba favoriti in clasa si sa nu isi mai barfeasca elevii. Lista ar putea continua la nesfarsit.

    Am trei copii in scoala voastra, atat la gimnaziu, cat si la liceu. Desi ei nu au fost direct afectati de cele mentionate mai sus, imi povestesc despre ce li se intampla colegilor lor la clasa. De exemplu, cum diriginta ii barfeste pe unii elevi impreuna cu “favoritii” ei, cu care merge la pizza. In plus, programa este invechita si multi profesori nu au cea mai buna conduita. S-a ajuns pana acolo incat profesorul de matematica sa le scrie mesaje noaptea la ora 22 pe grupul de watsapp, beat fiind.

    Temele ar trebui sa fie date in functie de performanta elevului la materia respectiva: o tema de baza pentru toti si teme suplimentare pentru cei care vor sa lucreze mai mult, iar acestea sa fie luate in considerare la notare. Nu obtineti nimic fortandu-i sa faca un numar exagerat de teme, pentru ca oricum nu le fac decat in cazuri extreme.

    Stiti care este cheia? Sa ii ascultati! Ati fi surprinsi cate lucruri ati putea afla.

  4. Nu mi se pare normal ca un minor sa isi aleaga disciplinele. Atunci sa ii dam dreptul sa conduca si automobilul/motocicleta si sa merga si la vot, daca il credem atat de inteligent. Exceptiile cu IQ foarte ridicat nu intra in aceasta discutie.

  5. Nu văd absolut nicio problemă. Până încep să se aplice planurile astea, voi învăța elevii că la mine iau 10 fără cel mai mic efort. Și apoi am să le prezint opționalul meu cu media finală garantată 10.

    Care-i baiul? Nu vă place? Păi și de ce nu aplicăm noi vorba populară – decât să plângă mama, mai bine să plângă… Cunoașteți. De ce m-aș da singur afară din învățământ, dacă e așa ușor să rămân? De dragul martiriului? Pentru cine? Pentru voi și copiii voștri?

    Vezi să nu. Am și eu rate, cumpăr și eu haine și pantofi, am și eu nevoie de un venit stabil. Să facă martiraj Deca și David dacă-s așa dedicați.

    1. Acum, depinde si ce predati. Ca la liceele tehnologice nu pot fi optionale decat pe discipline tehnice. Noi, astialalti, nu putem propune nimic, nici macar cu garantia mediei de 10…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Cîmpeanu susține că testele Brio sunt omologate, dar pe site-ul Ministerului Educației acestea apar cu decizie de neomologare în cazul disciplinei Istorie, cuprinsă în testare, deci nu pot fi folosite în sistemul de învățământ preuniversitar, potrivit legislației. Nu există omologare publicată nici pentru Matematică, ci doar pentru ciclul primar și Limba română

Testele Brio, care vor fi susținute de circa 100.000 de elevi din 329 de școli, începând de luni, 30 mai, au primit decizie de neomologare pentru disciplina Istorie, în ianuarie…
Vezi articolul