Cătălin Ciupală, profesor de Matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre planurile-cadru de liceu 2025: „Am remarcat și eu că elevii vor avea un cuvânt mai mare de spus”. „De multe ori, elevii au nevoi de a fi mai ușor totul. Ei merg, de multe ori, nu pe ideea de a învăța, ori a învăța înseamnă efort individual chiar foarte mare”, a precizat cadrul didactic.
„Am remarcat și eu că elevii vor avea un cuvânt mai mare de spus. Ce interpretez eu sunt două lucruri. Există două tipuri de nevoi: nevoile elevilor și nevoile societății. Din câte observ eu și din câte îmi dau seama, nevoile societății sunt mai degrabă trasate prin trunchiul comun. Ori aici chiar avem, după părerea mea, destul de mult de discutat prin prisma a ceea ce se întâmplă la noi în societate, adică un analfabetism funcțional destul de ridicat, chiar foarte ridicat, o lipsă de gândire științifică, logică. Eu văd că o nevoie a societății de a îmbunătăți aceste deficiențe sau de a elimina cât se poate dintre ele.”
Profesorul a menționat elevii au tendința de a prefera tot ce înseamnă mai ușor și, de multe ori, nu merg pe ideea de a învăța, deoarece un „efort individual chiar foarte mare”:
„În rest, nevoile copiilor vor depinde de nevoile și de posibilitățile școlii, ceea ce, după părerea mea, pe de o parte, este un lucru bun, dar, pe de o parte, este un lucru periculos, pentru că, de multe ori, elevii au nevoi de a fi mai ușor totul. Ei merg, de multe ori, nu pe ideea de a învăța, ori a învăța înseamnă efort individual chiar foarte mare, versus a te distra, a te simți bine la școală. Aici e de discutat și de a găsit un echilibru între cele două.”
Informații de context despre planurile-cadru 2025
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Edupedu.ro a scris despre principalele noutăți față de actualele planuri-cadru aprobate în mai multe rânduri, în 2004 și 2009. Printre cele mai criticate schimbări se numără eliminarea limbii latine din trunchiul comun al liceului, cu excepția specializării Teologie, ceea ce a determinat un apel public din partea Facultății de Litere din Iași, care subliniază importanța studiilor clasice în combaterea extremismului ideologic și în susținerea ideii de libertate, dar și de la Societatea de Studii Clasice din România.
Facultatea de Istorie a Universității din București atrage atenția că, potrivit noilor planuri-cadru, elevii ar putea deveni „analfabeți funcțional din punct de vedere istoric”, având în vedere că istoria și geografia sunt eliminate din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a pentru elevii de la real și tehnologic, urmând să fie studiate doar istoria comunismului și a holocaustului în clasele finale. În aceeași direcție, președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea, a avertizat că disciplina suferă un recul semnificativ, deoarece la clasa a XII-a elevii nu vor mai studia istoria națională, ci doar istoria comunismului.
Profesorii de Geografie din București și Ilfov critică eliminarea Geografiei la clasele XI-XII din proiectele de planuri-cadru 2025: „Geografia este, astfel, capabilă să educe temeinic generațiile viitoare pentru noul „mâine” care, cu siguranță, nu va mai arăta ca în prezent. Este de datoria noastră să nu aruncăm viitoarele generații în mrejele teoriilor conspiraționiste, ci să le oferim șansa unei educații temeinice, bazată pe știință și pe argumente”.
Modificările vizează și domeniul științelor exacte: fizica, chimia și biologia sunt eliminate din trunchiul comun pentru liceenii de la filiera real, în clasele a XI-a și a XII-a, iar biologia, istoria și geografia sunt scoase de la clasa a XII-a la profilul Mate-Info. Noile planuri-cadru prevăd o creștere a numărului de ore de informatică în clasele IX-X la Mate-Info, de la una la două, scăzând apoi de la patru la trei în clasele XI-XII, în timp ce la profilul filologie sunt prevăzute mai multe ore de limba română.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că aceste modificări urmăresc descentralizarea curriculară și încurajarea performanței, dar a precizat că limbajul final al planurilor-cadru va fi stabilit după consultări suplimentare. În acest context, rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, spune că noile planuri-cadru de liceu sunt prilej de dezbateri pentru profesori, inspectori și academicieni, care încearcă să demonstreze că „fără materia lor, elevii sunt pierduți în haosul ignoranței universale”. Ministerul Educației a mai anunțat că elevii pot propune în școală studierea limbii latine ca materie opțională, însă acest lucru rămâne la latitudinea fiecărei unități de învățământ.
8 comments
13 ani de religie! 13 ani! Nu are ce căuta în școală! La biologie învață ceva și vine popa și le spune că Eva e din coasta lui adam! Locul religiei este în familie și în biserică! Chiar nu se găsește, nici în sec 21, un ministru care să se pună cu popii? Este jenant!
Scoatem, bagam, etc….da’ cu analfabetismul functional cum o dregem ?
Ca degeaba ne dam atoatestiutori, daca acesti copii, pt care se tot reinventeaza roata si se tot redescopera gaura de la covrig, nu sunt in stare sa inteleaga ce citesc…Aaa, stai ca uitasem, nici cititul nu mai de actualitate, e perimat si comunistoid….ok.
probabil acum că se scoate fizica, elevii vor alege “sincer” și “cu drag” opțional fizica….:))
In sfarsit se face reforma.
Gomomanii inchistati in valorile sovietice comuniste comenteaza ca de obicei ca nu e bine, ca de ce aia ca de ce ailalta. Evident ca nu le mai ramane lor plata cu ore suplimentare sau de meditatii
De azi copilul meu a inceput un curs de cinema la școală. Gratis, de socializare, plus că mai învață câte ceva practic. Doar o zi/săpt, din PNRR. Jumătate de clasă a optat pentru curs. Copiii mai mici ai făcut o pagină de ziar cu un alt proiect-curs.
Vrem să coboare până la gimnaziu cu planurile-cadru noi. Mi se scrântește limba de atâția termeni docți din manualele de gimnaziu, deși intr-a VII-a m-a trimis partidu’ la șase olimpiade, la două am ajuns pe județ. Vorbesc trei limbi, din care pe două le-am învățat autodidact, că partidu’ nu găsea profesori de En. Matematica și logica mi-au rămas intacte până azi. N-am să uit niciodată numele profesorilor semnificativi, acum, că tot știm că Alzheimerul se evită evitând și glutamatul 🙂 Copilul meu evită Cristelnița, știe că nu e sănătos.
In toata lumea civilizata elevii aleg optionalele impreuna cu mama sau tata sau ambii.
La noi nu se poate. Trebuie sa aleaga partidu, primaru si Vasile de la spatii verzi. Ei stie mai bine. (sic!)
Daca ii bagam elevului pe gat o sa invete cu drag si spor.
În noile planuri cadru,artele au de suferit ceea ce este în defavoarea elevilor, identitatea noastră cultură, etnografica și națională are o contribuție semnificativa în dezvoltarea și formarea personalități elevilor. Să nu uităm prin cantec,joc,culoare formăm oamenii viitorului.
Aha, am inteles: invatamantul nu este despre invatamant, ci despre felul in care ne prefacem ca transmitem/preluam o informatie, astfel incat elevul sa se simta bine.
(“Ei merg, de multe ori, nu pe ideea de a învăța, ori a învăța înseamnă efort individual chiar foarte mare”)
La fel cum un doctor spunea: noi nu suntem aici pentru ca pacientul sa se comfortabil, ci pentru ca noi sa-l facem bine.
Similar, si in educatie: daca eforturile sunt prioritar pentru ca elevul “sa se simta bine”, sansa de a transmite cu adevarat cunostinte scade imens de mult.