Fizicianul și cercetătorul de origine română Albert-László Barabási, ales membru în Academia Națională de Științe din Statele Unite

8.915 vizualizări
Albert-Laszlo Barabasi / Foto: Ruby Wallau/ Northeastern University
Albert-László Barabási, fizician de origine română și profesor la Northeastern University, a fost ales membru în Academia Națională de Științe (NAS) din Statele Unite, fondată în anul 1863 de președintele Abraham Lincoln, potrivit publicației instituției de învățământ superior la care predă Barabási peste ocean.

Desemnarea fizicianului român ca membru în Academia Națională de Științe (NAS) a venit ca o recunoaștere pentru domeniul „Network Science” în care lucrează – o direcție relativ nouă de cercetare – și în care este autor al mai multor studii, spune Albert-László Barabási, conform sursei citate.

Albert-László Barabási era în cafeneaua Central Café din Budapesta, Ungaria, când a fost anunțat că a fost ales membru în NAS, prezintă News.northeastern.edu.

Publicația universității scrie că, în 2005, Consiliul Național de Cercetare – “brațul operațional și programatic principal al Academiilor Naționale”, conform site-ului Academiilor Naționale – a publicat un raport intitulat, pur și simplu, “Network Science”.

În raport, Barabási scrie că “Academia a definit oficial știința rețelelor ca fiind un domeniu independent de investigație care nu este doar o simplă parte a matematicii sau a fizicii”, ci un domeniu cu propriul set de întrebări care justifică o urmărire specifică și metode unice.

Barabási, profesor Robert Gray Dodge de știința rețelelor și distins profesor universitar de fizică la Northeastern University, a continuat această linie de cercetare din 1995. Acum, devine primul membru al facultății Northeastern care a fost ales în NAS în timp ce e angajat la universitate, conform sursei citate.

Ce este știința rețelelor. Barabási: Societatea „nu este de fapt altceva decât o sumă de multe legături sociale și profesionale”

Știința rețelelor, spune Barabási, examinează modul în care rețelele “ne determină viața”. În cadrul Laboratorului Barabási, el și cercetătorii săi au studiat modul în care rețelele afectează totul, de la interacțiunile subcelulare, genetice, la modul în care legăturile profesionale pot contribui la succes, până la modul în care filantropii de artă donează în cadrul comunităților lor.

Societatea însăși, spune Barabási, “nu este de fapt altceva decât o sumă de multe legături sociale și profesionale”. Știința rețelelor, continuă el, se concentrează pe modul în care “să înțelegem modelele și legile [matematice] de bază care guvernează aceste rețele reale”.

Deși este membru al altor cinci academii, inclusiv al Academiei de Științe din Massachusetts și al Academiei Europene de Științe și Arte, Barabási spune că “Academia Națională este foarte specială, deoarece este stakeholderii oficiali a ceea ce înseamnă știința în Statele Unite”.

Faptul că era în cafeneaua Central Café când a primit apelul are o rezonanță specială pentru Barabási – acolo a fost prezentat pentru prima dată teoria celor șase grade de separare de către scriitorul maghiar Frigyes Karinthy. Cafeneaua “este considerată oficial locul de naștere al gândirii în rețea”. A fost un moment foarte simbolic, spune el, mai scrie News.northeastern.edu.

Potrivit biografiei de pe site-ul său, Barabási deține și o funcție în cadrul Departamentului de Medicină al Harvard Medical School și conduce un proiect al Consiliului European de Cercetare la Universitatea Central Europeană din Budapesta. De origine maghiară, născut în Transilvania, România, și-a obținut masteratul în fizică teoretică la Universitatea Eötvös din Budapesta, Ungaria, și doctoratul trei ani mai târziu la Universitatea din Boston.

Cea mai recentă carte a lui Barabási este The Formula (Little Brown, 2018). Este autorul cărții “Network Science” (Cambridge, 2016). “Linked” (Penguin, 2002) și “Bursts:” (Dutton, 2010) A fost coeditor al volumului Network Medicine (Harvard, 2017) și al volumului “The Structure and Dynamics of Networks” (Princeton, 2005). Cărțile sale au fost traduse în peste douăzeci de limbi”, scrie pe site-ul lui Barabási.


5 comments
  1. perfect! născut pe ‘teritoriul’ româniei nu înseamnă ‘de origine română’. dar cu idioții e mai greu să priceapă!

  2. Eu nu m-as entuziasma.La o conferinta sutinuta la Timisoara a vorbit doar in maghiara.Nu se considera roman.Macar ar trebui sa aiba bunul simt sa recunoasca ca toata scoala a facut-o pe banii contribuabililor romani.

    1. bravo! pe banii…
      băi, a făcut-o că l-a dus capul, spre deosebire de alții; dacă întîmplător ai făcut şcoală, pe aceiaşi bani ai fi putut fi tu ca el; dar nu eṣti, pentru că pe tine nu te duce capul decît la ură şi, încă o dată, un bozgor a micționat pe tine, pentru că eşti preocupat de alte cele, nu de studii, nu de aprecieri.

    2. O precizare:
      O parte din școală a fost făcută în România, dacă masteratul a făcut la Budapesta și doctoratul la Boston!
      Cealaltă precizare:
      Pe banii cetățenilor români din care fac parte și ungurii din România (acest lucru deseori e uitat).
      Și o observație:
      Ar fi greu să susții o lucrare științifică în altă limbă decât în cea pe care ai scris-o.
      Desigur ar fi fost politicos să i să asigure de către organizatori un translator.

  3. Mă bucur mult!
    Eu le-am vorbit elevilor de liceu din Linked de-a lungul timpului! Le-am dus-o in clase, au răsfoit-o! Și la întâlnirile de la cursuri de formare am amintit-o!
    Poate fi inițiatică pentru mulți!
    Si azi, cartea impactează, formează, schimbă! Are o claritate a exprimării, dar și o naturalețe in a analiza, organiza, deduce idei!
    Frumoasă armonia cu cărțile Secolul singurătății (Noreena Hertz) și Suntem creați cu intenție (Gregg Braden) pe care mintea mea acum o creează! Poate pentru că oamenii aceștia – un fizician, o economistă, un programator- citesc lumea noastră in paradigmă subtilizată de domeniile lor, dar neașteptat (a se citi ,,mult așteptat”)!
    Mulțumim unor oameni atât de vibranți ca ei!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Calificativele pentru sport, muzică și desen: ministerul va înlocui “Admis/Respins” cu “Foarte Bine, Bine, Suficient și Insuficient”, anunță ministrul Cîmpeanu și profesorii de sport, după discuțiile de luni / Condițiile în care ministerul corelează în continuare notele cu bursele de merit

“Reprezentanții Ministerului Educației au concluzionat că numărul de burse de merit acordate elevilor este mult prea mare (…) și au decis introducerea calificativelor la disciplinele pe care le considerau “răspunzătoare”…
Vezi articolul

Ministerul Cercetării și Digitalizării, în discuții pentru a “participa” și la domeniul Educație, în Programul Național de Redresare și Reziliență / Bugetul ministerului pe 2021, între ținta de deficit bugetar și creșterea dorită de UE pentru cercetare – ministrul Teleman

Noul Minister al Cercetării și Digitalizării și-a exprimat poziția “pentru a participa” la mai multe domenii, inclusiv Educația, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, a spus ministrul de…
Vezi articolul

Ministerul Educației a prelungit termenul pentru depunerea proiectelor în trei apeluri PNRR: dezvoltarea platformei de evaluare a elevilor și realizarea de conținut digital, reducerea abandonului școlar în școlile mici și dotarea liceelor agricole

Ministerul Educației a prelungit perioada de depunere a proiectelor în trei apeluri. În apelul privind Dezvoltarea platformei de evaluare a elevilor și realizarea de conținut digital, de 78,5 milioane de…
Vezi articolul

Noi suspiciuni legate de doctoratul ministrului Apărării, Angel Tîlvăr. El nu figurează că ar fi intrat în Arhivele Vrancea, deși are trimiteri în teză către documente ale instituției / Angajat al Muzeului Vrancea: “Eu am făcut cercetarea, era sarcină de serviciu de la directorul instituției” – AUDIO

Teza de doctorat a ministrului Apărării, vrânceanul Angel Tîlvăr (PSD), ridică noi suspiciuni legate de modul în care a fost realizată. Documentele Arhivelor Naționale – secția Vrancea, consultate de reporterul…
Vezi articolul