Profesorii diriginți ar urma să primească aproximativ 240, 360 sau 480 de lei net pe lună pentru activitatea de dirigenție, în funcție de numărul de elevi din clasă, potrivit celei mai recente variante a prevederilor pentru Educație din proiectul noii legi a salarizării, transmisă de reprezentanții Guvernului sindicatelor și obținută de Edupedu.ro.
Documentul introduce trei niveluri ale sporului: 10%, 15% și 20% din valoarea de referință. La valoarea de referință de 4.100 de lei, acestea înseamnă 410, 615 și 820 de lei brut, respectiv aproximativ 240, 360 și 480 de lei net, în condițiile taxării salariale standard.
Raportat la o lună de 30 de zile, sumele propuse pentru dirigenție înseamnă între 8 și 16 lei net pe zi: aproximativ 8 lei pentru clasele cu până la 20 de elevi, 12 lei pentru cele cu 21-30 de elevi și 16 lei pentru cele cu peste 30 de elevi. Dacă raportarea se face la 21 de zile lucrătoare într-o lună, remunerația pentru responsabilitățile de diriginte ar echivala cu aproximativ 11,4 lei, 17,1 lei, respectiv 22,9 lei net pe zi lucrătoare. Calculul este unul orientativ și pornește de la sumele nete estimate de 240, 360 și 480 de lei lunar.
| Spor net/lună | Pe zi calendaristică (30 zile) | Pe zi lucrătoare (21 zile) |
|---|---|---|
| 240 lei | 8 lei/zi | 11,43 lei/zi |
| 360 lei | 12 lei/zi | 17,14 lei/zi |
| 480 lei | 16 lei/zi | 22,86 lei/zi |
Cea mai recentă variantă a proiectului noii legi a salarizării schimbă din nou formula propusă pentru plata activității de dirigenție. În locul unei singure sume pentru toți profesorii diriginți, Guvernul propune trei niveluri, diferențiate exclusiv după numărul de elevi din clasă.
Articolul 13 din Capitolul I, litera B – „Reglementări specifice personalului didactic din învățământ” – prevede:
„Personalul didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte primește un spor la salariul de bază, după cum urmează:
a) pentru clase de până la 20 elevi, de 10% din valoarea de referință;
b) pentru clase între 21 și 30 de elevi, de 15% din valoarea de referință;
c) pentru clase cu mai mult de 30 de elevi, de 20% din valoarea de referință.”
În bani, la valoarea de referință de 4.100 de lei, formula ar însemna 410 de lei brut, aproximativ 240 de lei net, pentru dirigintele unei clase cu cel mult 20 de elevi; 615 lei brut, aproximativ 360 de lei net, pentru o clasă cu 21-30 de elevi; și 820 de lei brut, aproximativ 480 de lei net, pentru o clasă cu peste 30 de elevi.
Sumele nete sunt orientative și au fost calculate în condițiile taxării salariale standard, fără eventualele particularități fiscale individuale.
Un elev în plus poate aduce 120 de lei net în plus dirigintelui
Formula propusă produce însă praguri abrupte între clase care pot avea aproape același efectiv.
Un profesor diriginte care are 20 de elevi ar primi aproximativ 240 de lei net pe lună. Dacă aceeași clasă ar avea 21 de elevi, sporul ar crește la aproximativ 360 de lei net.
Așadar, un singur elev în plus poate produce o creștere de circa 120 de lei net pe lună, respectiv de 50% a sporului.
Situația se repetă la următorul prag. Pentru 30 de elevi, dirigintele ar primi aproximativ 360 de lei net. La 31 de elevi, suma ar urca la circa 480 de lei net.
Proiectul nu explică de ce au fost alese pragurile de 20 și 30 de elevi și nici de ce diferența dintre două clase despărțite de un singur elev justifică o creștere atât de mare a sporului.
Numărul elevilor devine criteriul pentru remunerarea dirigenției, deși nu arată neapărat dificultatea muncii
Proiectul nu explică însă cum a fost cuantificată munca unui diriginte pentru a ajunge la sumele de aproximativ 240, 360 sau 480 de lei net pe lună și nici de ce numărul elevilor a fost ales drept criteriu pentru diferențierea remunerației. Nu există în text o evaluare a timpului necesar activităților de dirigenție, a responsabilităților administrative și educaționale, a relației cu părinții, a gestionării absențelor, conflictelor, situațiilor de bullying, abandon școlar sau a cazurilor care necesită intervenții individuale.
Mai mult, pentru numeroși profesori, noua formulă poate însemna o reducere substanțială față de sistemul actual, în care dreptul pentru dirigenție este de 10% din salariul de bază și crește odată cu acesta.
Noua formulă înlocuiește, în esență, un drept proporțional cu salariul profesorului cu o sumă legată de valoarea de referință și de efectivul clasei, fără ca proiectul să ofere o fundamentare pentru această schimbare.
Noua formulă ridică și o problemă de fond: pune în legătură directă remunerația pentru activitatea de dirigenție cu numărul elevilor din clasă, deși dificultatea acestei activități nu este determinată doar de mărimea colectivului.
În aceste condiții, o clasă cu 18 elevi, dintre care mai mulți au nevoie de intervenții individuale, prezintă absenteism ridicat, probleme sociale sau situații de conflict, poate presupune o activitate de dirigenție mai solicitantă decât o clasă cu 25 de elevi fără asemenea dificultăți.
Noua formulă nu ia în calcul asemenea elemente. Criteriul prevăzut în proiect este efectivul clasei.
Mai mult, acesta este un criteriu asupra căruia profesorul nu are control. Numărul elevilor rezultă din planul de școlarizare, organizarea claselor, deciziile administrative și transferurile elevilor.
Cu alte cuvinte, doi profesori care îndeplinesc aceeași funcție și au aceleași responsabilități legale pot primi sume diferite pentru dirigenție dintr-un motiv care nu ține nici de performanța lor, nici de vechime și nici neapărat de complexitatea reală a activității.
Ce se întâmplă dacă un elev se transferă în timpul anului?
Noua formulă mai ridică o problemă pe care textul analizat nu o clarifică: momentul la care se stabilește efectivul clasei pentru calcularea sporului.
Numărul elevilor se poate modifica în cursul anului școlar prin transferuri, retrageri sau alte situații.
O clasă poate începe anul cu 21 de elevi și ajunge ulterior la 20. Sau poate avea 30 de elevi și primi încă un elev prin transfer.
Aplicată literal, formula din proiect ar însemna că trecerea de la 21 la 20 de elevi ar putea reduce sporul de la 615 la 410 lei brut, iar trecerea de la 30 la 31 de elevi l-ar majora de la 615 la 820 de lei brut.
Textul analizat nu precizează dacă efectivul este stabilit la începutul anului școlar, dacă sporul este recalculat atunci când se modifică numărul elevilor sau dacă această situație va fi reglementată ulterior.
Sporul nu depinde de vechimea sau gradul didactic al profesorului
O altă schimbare importantă este baza de calcul. Deși articolul vorbește despre un „spor la salariul de bază”, procentele de 10%, 15% și 20% nu sunt aplicate salariului individual al profesorului, ci valorii de referință.Prin urmare, vechimea, gradul didactic și salariul de bază nu influențează cuantumul dirigenției.
Un profesor debutant și un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime ar primi aceeași sumă dacă sunt diriginți la clase cu același număr de elevi.
Sporul ar crește doar dacă profesorul trece într-o altă categorie de efectiv sau dacă Guvernul majorează valoarea de referință.
În sistemul actual, dreptul pentru activitatea de dirigenție este legat de salariul de bază, astfel încât cuantumul crește odată cu acesta. Noua formulă rupe această legătură.
Învățătorii și educatoarele rămân la aproximativ 240 de lei net
Ultima variantă separă pentru prima dată în acest proiect diriginții de învățători, educatoare, institutori și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar.
Articolul 12 prevede pentru aceștia din urmă un spor de 10% din valoarea de referință, fără diferențiere după numărul de elevi. La valoarea de referință de 4.100 de lei, acesta reprezintă 410 lei brut, aproximativ 240 de lei net.
Imediat după acest articol apare noua grilă de 10%-20% pentru diriginți.
Este o schimbare față de varianta precedentă, în care profesorii diriginți erau incluși împreună cu învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar, toate aceste categorii urmând să primească 10% din valoarea de referință.
Formula pentru dirigenție a fost una dintre prevederile contestate încă de la publicarea primei forme a noii legi a salarizării.
Proiectul inițial din 25 mai nu mai prevedea acordarea indemnizației de dirigenție în forma actuală. Ulterior, în negocierile cu sindicatele, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a propus transformarea acesteia într-o sumă fixă, nu într-un procent din salariul de bază.
Pe 19 iunie, liderul Sindicatului „Didactica” Vaslui, Sorin Țiplea, declara că suma discutată era de aproximativ 400 de lei brut pentru toți profesorii, indiferent de vechime.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, declara pe 27 iunie că Ministerul Educației și sindicatele nu acceptaseră reducerea indemnizației: „Nu este nicio scădere a indemnizației pentru dirigenție, ci o propunere făcută de oameni care nu au legătură cu domeniul educației. Nici Ministerul Educației și nici sindicatele nu au acceptat o astfel de propunere”.
În varianta din 17 iulie, proiectul prevedea însă pentru dirigenție 10% din valoarea de referință, echivalentul a 410 lei brut la valoarea de 4.100 de lei, indiferent de salariul, gradul sau vechimea profesorului.
Anexa I Învățământ, draft de lucru:
