Circa o treime dintre profesorii europeni declară că au folosit inteligența artificială pentru a susține activitatea didactică. Procentul este, însă, considerabil mai mare în România, care ocupă locul secund în UE, după Malta și la egalitate cu Cehia, din punct de vedere al folosirii AI de către profesori, arată un nou raport al Comisiei Europene, bazat pe datele studiului internațional al OCDE privind situația profesorilor, TALIS 2024.
Raportul „Profesia didactică în UE, o analiză comparativă pe baza rezultatelor TALIS 2024”, publicat de Comisia Europeană, compară situația profesorilor din țările membre ale Uniunii pe baza datelor declarate de aceștia în raportul internațional TALIS, realizat acum doi ani de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
- Studiul TALIS 2024 a fost realizat pe un eșantion de 280.000 de profesori din 17.000 de școli din 55 de economii ale lumii – cele membre OCDE, plus o serie de alte state participante. În România, potrivit datelor anunțate în momentul desfășurării cercetării, martie-aprilie 2024, au luat parte câte cel puțin 20 de profesori și directori din 216 școli.
- Vezi și: Tăierile din educație, inclusiv prin înghețarea salariilor sau creșterea normei didactice, au oprit îmbunătățirea situației profesorilor români – analiză comparativă a Comisiei Europene / În 2024, ei declarau rezultate mai bune ca media UE la toți indicatorii legați de satisfacția profesională
Folosirea AI în educație este abordată într-un capitol al studiului. În acest domeniu, datele comparative România-UE arată că, în 2024, 45,8% dintre profesorii români declarau că folosiseră AI în activitatea lor profesională, în ultimele 12 luni – procent mult mai ridicat decât media europeană, de 31,6%.
Raportul arată că doar Malta (46%) depășea, acum doi ani, România la acest indicator. Iar de România și Cehia (cu 45,8%) se mai apropia Polonia, cu 45,1% dintre profesori.
La capătul opus, cel mai scăzut grad de folosire a AI în activitatea profesorilor era raportat în Franța (13,5% dintre cadrele didactice) și Bulgaria (22,1%).
La ce foloseau cadrele didactice AI, conform raportului CE bazat pe TALIS:
- Principalul motiv: sarcini de planificare și pregătire a lecțiilor și sumarizarea subiectelor (65,4% dintre profesorii utilizatori).
- Al doilea motiv: generarea de planuri și activități la ore (63,9%)
- Alte motive: susținerea unor activități practice în scenarii de viață cotidiană (48,6%), asistarea elevilor cu CES (39,5%), adaptarea materialelor de studiu la nevoile studenților (39,4%)
Raportul comparativ arată însă că datele diferă mult între țări. Și oferă România drept exemplu:
- Dintre profesorii români care folosesc AI, 74,6% spuneau că apelau la aceste instrumente pentru a genera planuri de lecții sau activități
- Iar 90,5% foloseau AI pentru a sumariza subiecte
Această tendință se face simțită în condițiile în care, la nivel UE, profesorii percep mai multe provocări decât beneficii în ceea ce privește folosirea AI în scopuri profesionale. Mai puțin de jumătate (43%) cred că AI îi ajută să îmbunătățească planurile de lecții sau că AI susține adaptarea materialelor de învățare la nevoile elevilor, în funcție de abilitățile lor.
În schimb, tot la nivel european, raportul CE pe baza TALIS arată că majoritatea profesorilor erau preocupați îndeosebi de problemele de integritate academică (71,7% dintre profesori), iar apropae două treimi credeau că AI poate genera informații incorecte sau inadecvate.
Foto © hihobr | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.