Inspectoratul Școlar al Municipiului București a publicat planul managerial pentru anul școlar 2026-2027. Una dintre amenințările identificate de ISMB se referă la epuizarea profesorilor. Vezi mai jos, în articol, lista completă.
În documentul ISMB este menționată și lipsa de atractivitate a carierei didactice, ceea ce duce la migrarea personalului didactic calificat spre alte domenii de activitate mai bine retribuite.
La secțiunea de resurse umane, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a identificat următoarele amenințări:
- „Pregătirea deficitară a cadrelor didactice debutante, și nu numai, în domeniul psihopedagogic și metodic;
- Lipsa de atractivitate a carierei didactice și drept urmare, migrarea personalului didactic calificat spre alte domenii de activitate mai bine retribuite;
- Recunoașterea socială necorespunzătoare a profesiei didactice;
- Formalism;
- Suprasolicitare, burnout;
- Fluctuația mare a personalului didactic suplinitor.”
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Un raport publicat în 2026 de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) arată că stresul și epuizarea profesională a profesorilor nu pot fi combătute eficient doar prin cursuri de gestionare a emoțiilor sau programe individuale de sprijin, fără schimbarea condițiilor în care aceștia lucrează.
Autorii recomandă școlilor să evalueze sistematic riscurile psihosociale, să reducă suprasolicitarea și să prevină violența și hărțuirea, iar autorităților să investească în reducerea numărului de elevi din clase și în îmbunătățirea condițiilor de muncă.
Raportul avertizează că profesorii au tot mai multe responsabilități în afara predării, inclusiv sarcini asociate în mod tradițional părinților.
Informații de context
În luna mai 2025, Daniel David, ministru al Educației și Cercetării la acea vreme, a fost întrebat cum pot fi ajutați profesorii care se confruntă cu depresia, anxietatea și burnoutul. Aceasta a spus următoarele: „Când ai o problemă psihologică, dacă ești educat, mergi la un psiholog sau la un psihiatru, astfel încât îi încurajez să apeleze, cum să spun, ca un semn de educație, nu ca o vulnerabilitate sau ca o slăbiciune.”
Psihologul clinician și psihoterapeutul Domnica Petrovai a atras atenția asupra procesului de învățare al elevilor care este afectat atât de burnoutul profesorilor, cât și de faptul că elevii au dificultăți în a depune efort să învețe. Declarația a fost făcută la Conferința Națională „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu”. Aceasta s-a desfășurat pe 15 octombrie 2024, la centrul cultural ARCUB Gabroveni din București, cu participarea a peste 160 de profesori.
„Două treimi dintre profesori au stări de epuizare, așa-numitul burnout, de anxietate, depresie, care face dificil procesul de învățare și relaționarea cu copiii”, a spus Domnica Petrovai.
„Pentru ca învățarea să fie eficientă și să copii să aibă performanțe, școala are nevoie să devină un spațiu de siguranță psihologică. Ce înseamnă siguranță psihologică, mai ales pentru adulți? Înseamnă un sentiment de apartenență. Este opusul izolării și singurătății pe care mulți profesori îl resimt în școală”, a precizat aceasta.
În iunie 2024, Edupedu.ro a scris că Mircea Miclea, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a spus că, împreună cu mai mulți colaboratori, a propus Ministerului Educației de peste un an un proiect cu tehnici pentru a reduce burnoutul (epuizarea) profesorilor.
El subliniază faptul că burnoutul profesorilor se răsfrânge asupra elevilor pentru că “se reduce capacitatea profesorului de a fi tolerant la greșelile elevului sau de a-l asista pe celălalt în a-și repara greșelile“, spune Miclea.
- Profesorii raportează unul dintre cele mai ridicate niveluri de stres și situații de „burnout” la locul de muncă, în comparație cu alte profesii, în condițiile în care starea de bine a profesorilor are un impact semnificativ asupra stării de bine și succesului academic al elevilor, arată un nou raport realizat de experți de la Oxford.
În România, 37% dintre profesorii de gimnaziu spun că birocrația le provoacă stres
Cele mai recente date TALIS 2024, publicate de OCDE în 2025, arată că principalele surse de stres pentru profesorii de gimnaziu din România sunt responsabilitatea pentru rezultatele elevilor (43%), menținerea disciplinei la clasă (37%) și volumul prea mare de activități administrative (37%).
Procentele se referă la profesorii care consideră că respectivele situații le provoacă stres în măsură considerabilă sau foarte mare.
În același timp, 7% dintre profesorii români declară că resimt foarte mult stres la locul de muncă, comparativ cu media OCDE de 19%. Procentul a crescut cu 2 puncte procentuale față de 2018.
Alți 4% spun că munca le afectează foarte mult sănătatea mintală, iar 3% indică efecte foarte mari asupra sănătății fizice.
TALIS 2024 arată și că timpul total de muncă declarat de profesorii români cu normă întreagă a crescut cu 1,4 ore pe săptămână față de 2018, ajungând la 38,5 ore. Din acestea, profesorii declară în medie 20,2 ore de predare, 8,1 ore de pregătire a lecțiilor și 4,4 ore de corectare a lucrărilor.
Foto: © Photosvit | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Stresul profesorilor nu poate fi rezolvat doar prin cursuri de gestionare a emoțiilor, investiți în clase mai mici și condiții de muncă mai bune – concluzii pentru autorități într-un raport european
Profesorul Petruț Rizea, după ce a avut un AVC: Nu m-a doborât o zi grea. M-au doborât toate zilele în care am luptat / Tot el atrăgea atenția anul trecut asupra burnoutului din sistem
Profesori în burnout: Clase suprapopulate, mulți elevi cu CES, muncă după program și epuizare continuă / Medic: Somnul nu mai odihnește, iar dimineața îți este greu să te ridici din pat
mai 2025 – Daniel David, despre profesorii cu depresie și burnout: Când ai o problemă psihologică, dacă ești educat, mergi la un psiholog sau la un psihiatru. Îi încurajez să apeleze, cum să spun, ca un semn de educație, nu ca o vulnerabilitate
