Critică publică a proiectului de programă de Informatică pentru clasa a IX-a – specializarea matematică-informatică, aflat în dezbatere, din partea profesoarei Emanuela Cerchez de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași. „Programele școlare nu ar trebui să limiteze posibilitatea elevilor de a tinde spre excelență. (…) Consider că programa pentru disciplina informatică de la specializarea matematică-informatică este profund discriminatorie”, afirmă Cerchez într-o postare publicată pe Facebook.
Reacția vine în contextul în care SEPI a transmis Ministerului Educației și Cercetării o analiză în care avertizează asupra riscurilor folosirii „exclusiv” a limbajului Python pentru introducerea conceptelor de programare. Emanuela Cerchez este vicepreședintă a Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), societate care organizează Olimpiada Națională de Informatică (ONI) cu Ministerul Educației și Cercetării și coordonează pregătirea loturilor olimpice.
- Reacția profesoarei este redată complet mai jos în articol.
În textul său, profesoara plasează discuția și în contextul atacurilor din spațiul public la adresa elevilor olimpici și a ideii de excelență în educație: „Părerea mea este că şcoala trebuie să fie pentru toată lumea. Deci şi pentru olimpici”, spune aceasta, arătând că performanța ar trebui privită ca parte a unui ecosistem educațional, nu ca un moft. În același sens, ea susține că există „o tradiție a excelenței” pe care trebuie „să o cultivăm, nu să o desființăm” și enumeră structuri și comunități precum „Centrele de Excelență, olimpiadele și concursurile susținute de Ministerul Educației” și „comunități profesionale dedicate performanței, cum sunt SEPI sau SSMR”.
Pe fondul dezbaterii despre noile programe, Cerchez avertizează că, dacă informatica la mate-info ajunge să fie predată doar prin Python, elevii „nu vor mai avea nicio şansă reală să facă performanţă, în şcoală sau într-o viitoare carieră în IT (exceptând situațiile în care educația se mută acasă, prin efortul financiar al părinților)”. Ea subliniază și o problemă de acces: „oferta pentru clasele de matematică-informatică intensiv informatică este foarte redusă la nivelul unui judeţ”, ceea ce ar lăsa mulți elevi fără alternative reale.
Critica sa vizează direct efectul didactic al „utilizării exclusivă a limbajului Python” în programa aflată în dezbatere, despre care spune că îi va împiedica pe elevi să construiască fundamente solide: „elevii nu vor putea înțelege fundamentele domeniului, nici măcar la un nivel minimal”. În opinia profesoarei, aceștia „vor ajunge să folosească preponderent cod prefabricat, fără a înțelege în profunzime mecanismele de funcționare și fără a dezvolta capacitatea de a scrie cod original sau creativ”, iar avertismentul e pus și în cheia evoluției IA:
- „În 2025, Inteligența Artificială poate deja realiza mare parte din aceste activități – cum ne putem imagina evoluția ei peste 5-10 ani, când acești tineri ar trebui să fie profesional activi?”
În final, Cerchez trimite explicit la argumentele SEPI, care – spune ea – nu sunt despre olimpiade, ci despre rigoarea predării: „Veţi vedea că argumentele din această analiză nu au nicio legătură cu olimpiada şi cu olimpicii. Toate argumentele sunt pentru păstrarea unui învăţământ preuniversitar de informatică construit pe baze ştiinţifice şi psihopedagogice solide. Cu soluţii”. Ea mai afirmă că „Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică propune o variantă de programă bazată pe o evoluție firească de la C++ la Python” și îndeamnă profesorii să trimită observații în consultare – „Feed-back referitor la programele şcolare poate fi transmis pe adresa de e-mail dedicată: consultare@rocnee.ro”.
Redăm integral reacția profesoarei Emanuela Cerchez de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași:
„Despre olimpici și programe școlare
În efervescența dezbaterilor din ultimele zile privind noile programe școlare (dar nu numai), au reapărut opinii care atacă vehement – ca să nu folosesc un termen mai dur – elevii olimpici. Pentru clarificare, voi alege câteva citate (fără a nominaliza autorii): „Eu nu plătesc taxe şi impozite pentru olimpici”, „Trebuie să ne ferim ca necuratul de tămâie să ducem toată educația în căutarea excelenței”, „Şcoala nu este pentru olimpici”, „Liceul e pentru mase”.
Părerea mea este că şcoala trebuie să fie pentru toată lumea. Deci şi pentru olimpici. O şcoală bună trebuie să ofere fiecărui elev un orizont real de dezvoltare. Şi acesta ar trebui să fie sensul sintagmei în căutarea excelenței. Un sistem educațional care își propune din start să fie exclusiv remedial este, inevitabil, un sistem eșuat.
Revenind la olimpici: aceştia sunt copii cu cerinţe educaţionale speciale. Deși termenul CES este folosit aproape exclusiv pentru o singură extremă a spectrului școlar, trebuie să conştientizăm că pentru ambele extreme este necesar şi benefic să oferim, ca societate, oportunităţi de dezvoltare. Iar în România, astfel de oportunități există: Centrele de Excelență, olimpiadele și concursurile susținute de Ministerul Educației (la care ar fi ideal să se alăture și alte ministere, prin susţinerea competițiilor specifice domeniului lor), precum și comunități profesionale dedicate performanței, cum sunt SEPI sau SSMR. Sigur, putem întotdeauna aspira la mai mult, la mai bine. Dar există în învățământul românesc o tradiție a excelenței pe care ar trebui să o cultivăm, nu să o desființăm.
Sunt olimpicii o minoritate? Desigur. Și este firesc să fie așa.
Am privilegiul de a lucra într-o şcoală bună, cu elevi motivaţi şi implicaţi. Cea mai frumoasă caracterizare primită vreodată de şcoala mea a fost aceea că 𝑎𝑟𝑒 𝑜 𝑣𝑜𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖. Nu, nu toți elevii sunt olimpici. Dar sunt mulţi elevi olimpici, la toate disciplinele din catalog, chiar şi la discipline care nu există în catalog (de exemplu, limba neogreacă, prin implicarea Comunităţii elene). Şi acest lucru modelează categoric ethosul şcolii.
Profesorul poate transforma prezența olimpicilor într-un catalizator pentru întreaga comunitate. Dacă izolăm un elev și îl „dopăm”, în detrimentul celorlalți, atunci căutarea excelenței devine nocivă – chiar și pentru el, indiferent de numărul de diplome şi medalii obţinute. Dar dacă olimpicii apar firesc, ca rezultat al activității de la clasă, dacă se creează o comunitate în care copiii cu pasiuni comune evoluează împreună (la diferite niveluri, dar evoluează), atunci olimpiada reprezintă nu doar o competiţie, ci un hub de entuziasm, efervescenţă, creativitate şi defineşte standarde mai înalte la care elevii se pot raporta. Într-o clasă, unii elevi nu vor participa niciodată, alții vor merge la etapa locală, câțiva la județeană, la națională și așa mai departe. Această structură piramidală este, însă, benefică pentru toți. Pentru că a fi olimpic nu se rezumă la un număr de diplome, a fi olimpic este o atitudine. Reiterez zisa lui Aristotel – excelența nu este un act, ci un obicei.
În acest context, programele școlare nu ar trebui să limiteze posibilitatea elevilor de a tinde spre excelență. Din acest motiv consider că programa pentru disciplina informatică de la specializarea matematică-informatică este profund discriminatorie. Elevii care aleg această specializare nu vor mai avea nicio şansă reală să facă performanţă, în şcoală sau într-o viitoare carieră în IT (exceptând situațiile în care educația se mută acasă, prin efortul financiar al părinților). Iar oferta pentru clasele de matematică-informatică intensiv informatică este foarte redusă la nivelul unui judeţ.
Prin utilizarea exclusivă a limbajului Python, aşa cum este prevăzut în programa aflată în dezbatere (deși avem în față doar „vârful aisbergului”, respectiv clasa a IX-a), elevii nu vor putea înțelege fundamentele domeniului, nici măcar la un nivel minimal. Ei vor ajunge să folosească preponderent cod prefabricat, fără a înțelege în profunzime mecanismele de funcționare și fără a dezvolta capacitatea de a scrie cod original sau creativ. În 2025, Inteligența Artificială poate deja realiza mare parte din aceste activități – cum ne putem imagina evoluția ei peste 5–10 ani, când acești tineri ar trebui să fie profesional activi?
O programă care se bazează exclusiv pe Python limitează serios șansele elevilor de a obține performanță, atât în liceu, cât și ulterior, în carieră. Numărul absolvenților de liceu care vor alege să urmeze studii universitare în domeniul IT sau în domenii tehnice se va reduce semnificativ, deși nevoia de specialiști în aceste sectoare este în continuă creștere.
Această consecință este deja vizibilă în țările în care studiul informaticii în liceu este centrat aproape exclusiv pe Python — țări care, paradoxal, importă masiv programatori din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România.
Nu vreau să mă lansez într-o argumentare mai amplă. Argumente multiple sunt prezentate în analiza SEPI şi nu le voi relua aici, vă invit doar să le studiaţi atent.
Olimpiada nu este, cu siguranţă, măsura supremă a performanței educaționale. Vă rog însă, din nou, să citiţi cu atenţie materialul de analiză publicat de Societatea pentru Excelenţă şi Performanţă în Informatică. Veţi vedea că argumentele din această analiză nu au nicio legătură cu olimpiada şi cu olimpicii. Toate argumentele sunt pentru păstrarea unui învăţământ preuniversitar de informatică construit pe baze ştiinţifice şi psihopedagogice solide. Cu soluţii.
Am speranţa că, în ultimul ceas, argumentele noastre vor fi ascultate și înțelese, iar această programă va fi reconstruită din temelii. Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică propune o variantă de programă bazată pe o evoluție firească de la C++ la Python, valorificând fiecare limbaj în scopul pentru care este cel mai potrivit. Propunerea oferă o viziune unitară și coerentă pentru toți cei patru ani de studiu. Vă rugăm să analizați această programă — desigur, deschisă îmbunătățirilor — și să vă exprimați susținerea dacă această abordare se aliniază cu experiența dumneavoastră didactică și cu idealul educațional pe care îl promovați.
Feed-back referitor la programele şcolare poate fi transmis pe adresa de e-mail dedicată: consultare@rocnee.ro”.
DOCUMENT Propunerile integrale transmise de SEPI către MEC:
VIDEO Prezentarea programei de Informatică și TIC la Ministerul Educației și Cercetării:
DOCUMENTE Programele puse în consultare de MEC pentru disciplina Informatică (sursa):
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică militară:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clase cu predarea disciplinei informatică în regim intensiv:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii:
- Proiecție curriculară care prefigurează parcursul disciplinei pentru clasele a X-a – a XII-a: