Programul Masă caldă a fost aplicat ani de zile în școli cu zero abandon școlar, deși obiectivul declarat era reducerea abandonului – arată primul raport extern făcut de Banca Mondială prin PNRR / Instituția recomandă „revizuirea profundă a obiectivelor”

Programul pilot prin care se acordă suport alimentar în școli are nevoie de o „revizuire aprofundată a obiectivelor”, este una dintre concluziile unui raport al Băncii Mondiale privind efectele și rezultatele Programului pilot de acordare a unui suport alimentar din România în perioada 2016 – 2023, postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. Documentul de 117 este finalizat din aprilie 2025. Cu toate că a trecut aproape un an de la publicare, autoritățile nu au anunțat măsuri pe baza documentului. Deși obiectivul central al Guvernului a fost acela de reducere a abandonului școlar, majoritatea școlilor selectate pentru a face parte din program au înregistrat rate de abandon școlar de 0% în anul școlar înainte de selectarea lor în program, arată raportul.

Un program de mese în școli implementat de guvern poate sprijini și alte obiective pe lângă scăderea abandonului școlar: creșterea performanței școlare, îmbunătățirea sănătății elevilor prin consum de alimente sănătoase sau impulsionarea economiei locale prin produse aduse în școli, sugerează raportul. La finalul articolului sunt modele programele de alimentație în școli alte țări și recomandări de programe pentru Guvern.

• Acest raport acoperă perioada 2016 – decembrie 2023 și a fost livrat în aprilie 2025 în cadrul Acordului privind serviciile de consultanță rambursabil (RAS) privind „Reglementări mai bune pentru politici mai bune”, semnat între Secretariatul General al Guvernului (SGG) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) la 28 februarie 2023. În document se precizează că raportul a fost realizat de Banca Mondială dar „constatările, interpretările și concluziile exprimate în această lucrare nu reflectă neapărat opiniile directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă”

Programul de alimentație în școli are nevoie de o „revizuire aprofundată a obiectivelor în conformitate cu problema centrală selectată (n. red abandonul școlar) pentru a fi rezolvată și, în consecință, în ceea ce privește implementarea, o analiză clară a setului de activități necesare ca factori care contribuie la realizarea sa”, recomandă documentul realizat de Banca Mondială.

O altă recomandare se referă la instituțiile implicate care trebui să se coordoneze între ele iar programele privind reducerea abandonului școlar să nu se suprapună.

Programul a fost introdus pentru prima dată în 2016, oferind o masă pentru copiii de vârstă școlară prezenți în timpul orelor de școală: „acordarea unui suport alimentar gratuit, constând într-un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi”. De la 50 de școli proghramul acum se aplică în 1.427 de școli, dar a rămas la stadiu de proiect pilot după 10 ani de aplicare.

Raportul privind evaluarea „ex post a impactului Programului de acordare a unui suport alimentar în școli” semnalează faptul că obiectivul principal al programului este reducerea abandonului școlar însă „monitorizarea ar trebui realizată la nivel individual pentru copiii aflați în situații de risc, nu numai la nivel de unitate de învățământ”.

„În acest fel, sistemul de monitorizare ar putea urmări traseul educațional (inclusiv copiii neînscriși și punctele cheie de tranziție) al fiecărui caz în parte. Este nevoie de o
îmbunătățire substanțială a interoperabilității tuturor sistemelor informatice utilizate (în mare parte în paralel) de diferite instituții la nivel central”, mai arată raportul.

„O recomandare cheie se referă la îmbunătățirea procesului de fundamentare. Principalele teme care necesită îmbunătățire sunt definirea problemei, obiectivele generale și obiectivele specifice, estimarea impactului și procesul de consultare publică„.

În plus, raportul menționează faptul că „majoritatea școlilor selectate pentru a face parte din program au înregistrat rate de abandon școlar de 0% în anul școlar înainte de selectarea lor în program”, astfel că măsurarea rezultatelor nu este relevantă.

• O analiză Edupedu.ro arată că programul Masa caldă în școli – instrument politic, la cererea premierului Nicolae Ciucă. Peste 63% dintre școlile înscrise în acest an au fost alese din localități conduse de primari PNL

Documentul arată în detaliu că nu au fost selectate doar școli unde era o rată mare a abandonului școlar, în condițiile în care obiectivul principal declarat al acestui program este reducerea abandonului școlar.

De exemplu, 92 de școli au fost propuse pentru a intra în programul pilot în 2019-2020 deși în acestea rata de abandon școlar era zero cu un an înainte.

Apoi, în anul 2022-2023 a crescut paradoxal numărul școlilor cu rata de abandon zero propuse pentru a intra în program. De data aceasta au fost 200 de școli care nu au avut abandon școlar înregistrat cu un an înainte și nici nu au fost incluse în program în anii școlari precedenți.

În școli unde programul s-a implementat timp de 2 ani consecutiv, 84% dintre școlile care în 2020-2021 aveau rată de abandon școlar zero au menținut această rată și în 2022-2023.

În 15,2% dintre școli cu rata abandonului școlar zero a crescut dar nu se precizează cu ce procent.

În cazul școlilor care aveau rata de abandon de până în 1% nu se remarcă nicio modificare după implementarea timp de doi ani consecutiv.

În cazul școlilor care au avut rata de abandon școlar inițială între 1 și 5% a scăzut în 91,7% dintre cazuri.

Reducerea abandonului școlar – un mix de factori și de programe similare

Documentul semnalează și faptul că reducerea abandonul școlar și a părăsirii timpurii a școlii pot ține de un mix de factori. De exemplu, unele școli au implementat mai multe programe de reducere a abandonului școlar, pe lângă cel alimentar.

„Acoperirea programului nu corespunde cu rezultatele dorite ale acestuia în ceea ce privește reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii. Problemele de atribuire a impactului tind să fie și mai pronunțate dacă ținem cont de mixul de factori care pot să influențeze evoluția abandonului școlar sau momentele foarte diferite de implementare a programului, care nu acoperă un an școlar întreg.

Creșterea participării școlare este văzută ca fiind mai proeminentă la elevii din gospodăriile aflate în situații financiare precare, conform constatărilor din cercetarea calitativă. O singură școală studiu de caz a raportat o scădere a abandonului școlar asociată cu implementarea programului, însă diferența nu a fost semnificativă. La nivel general, în ceea ce privește o participare școlară sporită, nivelul de absențe înregistrat de un elev este și el direct legat de primirea beneficiilor sociale din alte programe„, potrivit raportului.

Corelarea cu alte programe

Unele școli au implementat în paralel și alte programe de reducere a abandonului școlar sau care au acest obiectiv, printre altele, chiar și ale altor ministere.

„Multitudinea de programe care abordează obiective similare cu cele ale Programului de acordare a unui supliment alimentar, examinat în prezentul document, arată relevanța ridicată a programului în contextul sistemului de învățământ din România și necesită o cerere din ce în ce mai mare de coordonare la nivelul guvernului. Acest lucru este valabil
atât în ceea ce privește nevoia de coerență internă – programe diferite derulate de Ministerul Educației cât și nevoia de coerență externă – complementaritate și armonizare cu intervențiile derulate de alte ministere”, scrie în raport.

Astfel:

• 29% dintre școlile participante la studiu și care au aplicat programul de alimentație spun că au aplicat și măsuri educative de promovare a unei alimentații sănătoase (n. red program prin fonduri europene).

• 25,9% spun că au implementat și Programul pentru școli al României (lapte și fructe din fonduri UE)

• 22,2% au aplicat și Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS)

• 8,9% au avut și Programul A doua șansă, învățământ gimnazial

• 8,6% au implementat în paralel și Programul Școală după Școală sau orice alt tip de program remedial

Guvernul trebuie să regândească programul de alimentație în școli luând în calcul și alte obiective

Raportul sugerează că Guvernul trebuie să regândească și să recalibreze programul de alimentație în școli și pentru alte obiective, cum ar fi îmbunătățirea sănătății elevilor prin consum de alimente sănătoase, dar și impulsionarea economiilor locale, prin consumul produselor locale. Un alt obiectiv poate fi și performanța academică legată de prezența la școală.

„Pentru a asigura sustenabilitatea programelor de acordare de alimente la școală este nevoie de practici robuste și flexibile.

Deși există numeroase practici pentru conceperea de programe de acordare de alimente la școală, activitățile clare și complexe desfășurate de părți interesate relevante ar putea să deschidă drumul către un model mai sustenabil de acordare de alimente la școală, cum ar fi procurarea hranei și tipul de alimente, transport local și pe distanțe scurte, folosirea de alimente de sezon, organice și sustenabile și alte recomandări citate mai rar, cum ar fi reducerea consumului de carne și creșterea consumului de legume„, abordarea problemei emisiilor de carbon și integrarea tradițiilor locale (dos Santos et al, 2022)”, sugerează raportul.

Programul se poate concentra pe diferite obiective: creșterea performanței școlare, reducerea abandonului școlar, revitalizarea economiilor rurale sau abordarea malnutriției în regiunile vulnerabile. Modelul ales va determina dacă programul vizează toate școlile în mod egal sau acordă prioritate unor grupuri specifice, cum ar fi elevii din mediul rural, familiile cu venituri scăzute sau tinerii aflați în situații de risc.

Fiecare abordare oferă o cale diferită pentru a atinge obiective sociale și economice mai largi, asigurându-se în același timp că fiecare copil primește hrana necesară pentru a prospera academic și personal”, propune raportul.

Metodologie

Metodele de evaluare utilizate în evaluare au necesitat o colectare extensivă de date primare. Procesul de colectare de date cantitative a avut loc între luna mai și luna august 2024 și s-a desfășurat online, iar activitatea de teren pentru cercetarea calitativă s-au desfășurat între 17 iunie și 23 iulie 2024, implicând atât discuții în persoană, cât și întâlniri online.

Cadrul de referință pentru cercetarea cantitativă: Toate unitățile de învățământ menționate în actele normative care au aprobat programul în perioada 2016-2024, autoritățile publice locale în care sunt localizate unitățile de învățământ selectate pentru program, personalul unității de învățământ, copiii din unitățile de învățământ și reprezentanții legali ai acestora.

Sondajul privind unitățile de învățământ a înregistrat răspunsuri de la 660 de unități de învățământ, dintre care 412 școli gimnaziale (dintr-un total de 715 școli gimnaziale din program) – rată de răspuns de 58%, pentru acest tip de unități de învățământ. Peste 12.000 de părinți/îngrijitori au completat chestionarul bazat pe opinii.

Aproape 3.000 de reprezentanți ai unităților de învățământ au completat un alt tip de chestionar de opinie.

Colectarea datelor primare a fost completată de cercetări calitative realizate în cinci unități de învățământ. Au fost realizate interviuri și discuții de grup cu reprezentanți ai instituțiilor de învățământ – personal administrativ, profesori, directori, mediatori școlari; autoritatea publică locală – primar, personal administrativ, asistent social, personal cu rol de management de proiect, personal birou achiziții, personal departament economic; Inspectoratul Școlar Județean – inspector școlar, inspector școlar general, contabil și companii – reprezentant desemnat de companie.

Modele de programe recomandate Guvernului pentru îmbunătăți Masa în școli

• Model universal de mese în școli

Modelul Universal School Meals își propune să ofere mese gratuite și hrănitoare fiecărui elev, indiferent de venit. Cele 450 de școli pot fi faza pilot, iar extinderea treptată ar trebui să includă școli din diverse regiuni – din mediul urban, suburban și rural. Programul s-ar putea extinde treptat, începând cu zonele cele mai sărace sau rămase în urmă, urmat de implementarea la nivel național în termen de 5 ani, incluzând aproximativ 1.000 de școli pe an în program. Obiectivul principal este de a îmbunătăți sănătatea elevilor, performanța academică și prezența la școală în toate categoriile demografice, reducând în același timp stigmatizarea asociată cu mesele gratuite.

• Model de prevenire a abandonului școlar

Acest model vizează ratele de abandon școlar prin oferirea de stimulente alimentare puternice legate direct de participarea la programul PNRAS. Potrivit indicelui de risc de părăsire timpurie a școlii, aproximativ 1.000 de școli cu risc ridicat sunt cele mai vulnerabile, inclusiv o mare parte a elevilor cu risc de abandon școlar.

Aceste școli pot fi vizate treptat pe parcursul a 2 până la 3 ani și pot ajunge la toate cele 1.000 de unități. Elevii din aceste școli pot primi un pachet alimentar dacă prezența lor depășește 80%. Extinderea s-ar concentra exclusiv pe școlile cu rate de abandon școlar care depășesc un punct de referință național. Misiunea programului este de a combate părăsirea timpurie a școlii cauzată de sărăcie, oferind elevilor vulnerabili și familiilor lor un motiv tangibil pentru a rămâne implicați în educație.

• Model de focalizare a zonelor rurale

Conceput pentru a sprijini educația și economiile rurale, acest model implică aprovizionarea cu ingrediente pentru mesele școlare direct de la fermierii și companiile locale. Pilotul inițial ar viza școlile rurale pentru a reduce decalajul dintre rezultatele educației urbane și rurale.

Pe lângă furnizarea de mese proaspete, școlile vor fi încurajate să înceapă mici grădini de bucătărie cu participarea elevilor. Programul va fi extins pentru a acoperi mai întâi zonele rurale, în special unde insecuritatea alimentară și prezența scăzută sunt cele mai severe, și va acoperi treptat majoritatea școlilor din zonele rurale, 3.000 în aproximativ 5 ani.

Scopul dublu este de a asigura accesul copiilor din mediul rural la alimente hrănitoare, stimulând în același timp piețele agricole locale.

• Model condiționat de mese și transferuri financiare

Acest program combină mesele școlare gratuite cu stimulente financiare directe pentru familii, încurajând prezența constantă a elevilor. În faza pilot, elevii vor primi o masă zilnică
hrănitoare, iar familiile vor primi mici transferuri lunare de numerar dacă prezența copilului depășește 90%.

Extinderea ar acorda prioritate zonelor dezavantajate din punct de vedere economic înainte de a se extinde la nivel național. Această abordare hibridă abordează simultan barierele educaționale și financiare, asigurându-se că familiile au motivații pe termen scurt (suport alimentar) și pe termen lung (transferuri financiare) pentru a menține copiii la școală.

• Model de nutriție și sănătate

A fi sănătos în școli necesită o abordare holistică, combinând mesele școlare hrănitoare cu serviciile de sănătate de bază. În acest caz, școlile vor oferi mese zilnice și controale anuale de sănătate, inclusiv controale stomatologice, oftalmologice și medicale generale. Extinderea ar viza mai întâi regiunile cu rate ridicate de malnutriție infantilă și retard de creștere. Programul este conceput pentru a detecta și trata timpuriu problemele de sănătate, pentru a îmbunătăți concentrarea și participarea elevilor și pentru a crea o populație școlară mai sănătoasă în general, abordând una dintre cauzele principale ale absenteismului școlar.

Același program poate fi combinat cu programe care doresc să prevină sau să combată consumul de droguri în rândul adolescenților. Aceste opțiuni de programe trebuie luate în considerare într-o manieră consecventă și coerentă cu alte programe sectoriale
derulate de alte ministere/instituții de la nivel central și local, pentru a atinge obiectivele vizate de fiecare model.

În concluzie, Programul necesită o revizuire considerabilă a obiectivelor în concordanță cu problema centrală selectată a fi rezolvată și, în consecință, pe partea de implementare, o analiză clară a setului de activități necesare ca factori favorizanți
pentru realizarea sa. Este necesar un sistem solid de monitorizare și evaluare, pentru a furniza informații la timp despre realizări și dificultăți

Informații de context

România implementează două programe principale de acordare de mese la școală, la fel ca alte țări din Europa Centrală și de Est. De obicei este vorba de o combinație între un program de acordare a unei mese la școală și o schemă de acordare de lapte și fructe (prin fonduri europene).

Programul Masă în școli a fost introdus pentru prima dată în 2016, oferind o masă pentru copiii de vârstă școlară prezenți în timpul orelor de școală: „acordarea unui suport alimentar gratuit, constând într-un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi”. Programul a continuat până în 2024, când a devenit programul „Masă sănătoasă”.

Acoperirea programului a crescut constant, deoarece a inclus mai întâi 50 de unități de învățământ, ajungând la 450 în 2022 și 2023.

În prezent, în anul 2026, sunt 1.427 de școli incluse în programul național „Masă sănătoasă”, iar numărul de preșcolari și elevi care vor primi masa la școală și sumele necesare repartizate pe județe au fost publicate în Monitorul Oficial pe 5 ianuarie.

Numărul estimat de preșcolari și elevi care vor primi masa la școală este de 542.402, cu 27.702 mai mulți față de 2025, când numărul estimat a fost de 514.700 de elevi. Suma pentru masa la școală a crescut la 16.5 lei per elev, din 8 ianuarie.

Potrivit Legii Educației, programul național „Masă sănătoasă“ ar fi trebuit din 2024 să ajungă la cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, „în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor”, însă Guvernul a amânat prevederea până în 2027, prin OUG trenuleț pe 30 decembrie 2024.

DESCARCĂ Raportul integral privind evaluarea ex post a impactului Programului de acordare a unui suport alimentar în școli

Foto: © Veranika Semchanka | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

OFICIAL Programul național Masă sănătoasă pe 2026: Suma crește la 16.5 lei per elev din 8 ianuarie / Regulile pentru contractele de achiziție publică și normele minime obligatorii care trebuie respectate

OFICIAL Lista școlilor incluse în programul național „Masă sănătoasă” în 2026