Programul european de distribuire a fructelor, legumelor și laptelui în școli, cunoscut în România drept „laptele și cornul”, este discutat în aceste zile în plenul Comitetului European al Regiunilor, la Bruxelles. Printre modificările propuse se numără includerea laptelui integral și a alternativelor vegetale neîndulcite, acordarea unei priorități mai mari produselor locale și ecologice, simplificarea achizițiilor pentru producătorii mici și implicarea mai puternică a autorităților locale și regionale în implementarea programului. Propunerile fac parte dintr-un proiect de aviz european și nu reprezintă, în această etapă, reguli adoptate.
Dezbaterea are loc în cadrul celei de-a 173-a sesiuni plenare a Comitetului European al Regiunilor, desfășurată la Bruxelles în perioada 13-14 octombrie 2026.
Proiectul de aviz intitulat „Organizarea comună a piețelor produselor agricole și programul UE pentru școli”, elaborat de Alessio Mammi, reprezentant al regiunii Emilia-Romagna din Italia și membru al grupului Partidului Socialiștilor Europeni.
La dezbatere este prevăzută și o intervenție a europarlamentarului francez Eric Sargiacomo, raportor în Parlamentul European pentru reforma organizării comune a piețelor agricole.
Documentul analizat de Comitetul Regiunilor conține o serie de amendamente la propunerile Comisiei Europene privind viitorul program pentru școli, în contextul pregătirii cadrului legislativ european pentru perioada de după 2027.
Lapte integral și alternative vegetale pentru copiii cu alergii sau intoleranțe
Una dintre modificările propuse privește produsele lactate care pot fi distribuite în școli.
În timp ce propunerea Comisiei Europene acordă prioritate laptelui de consum neîndulcit, degresat sau semidegresat, Comitetul European al Regiunilor propune includerea explicită a laptelui integral.
De asemenea, documentul susține includerea alternativelor vegetale neîndulcite, pentru a răspunde nevoilor copiilor care au alergii sau intoleranțe alimentare.
În cazul fructelor și legumelor, Comitetul propune acordarea unei priorități produselor ecologice și de sezon.
O altă modificare vizează limitele privind conținutul de zaharuri și grăsimi al produselor eligibile. Comisia Europeană a propus praguri de 10% pentru zaharurile libere și 30% pentru grăsimi, în timp ce amendamentele Comitetului Regiunilor solicită majorarea acestora la 15%, respectiv 35%.
Potrivit argumentelor prezentate în proiectul de aviz, limitele propuse inițial ar putea exclude anumite produse, precum sucurile naturale din fructe și legume sau unele brânzeturi maturate, care pot avea o valoare nutrițională importantă.
Aceste modificări sunt deocamdată propuneri și nu schimbă automat produsele distribuite elevilor din România.
Prioritate pentru producătorii locali și lanțurile scurte de aprovizionare
O altă direcție importantă a proiectului de aviz privește proveniența produselor distribuite în școli. Comitetul European al Regiunilor propune ca programul să încurajeze mai puternic produsele provenite din lanțuri scurte de aprovizionare, adică produse realizate și distribuite cât mai aproape de locul în care sunt consumate.
Documentul susține acordarea unei priorități produselor locale și regionale, precum și celor care beneficiază de indicații geografice recunoscute la nivel european.
Argumentele prezentate sunt legate de susținerea economiilor locale, reducerea distanțelor de transport și consolidarea legăturii dintre școli, agricultori și producătorii alimentari din comunitate.
În același timp, Comitetul solicită adaptarea procedurilor de achiziție publică astfel încât fermele mici și mijlocii, cooperativele și producătorii locali să poată participa efectiv la furnizarea produselor pentru școli.
În prezent, una dintre problemele semnalate în România este tocmai dificultatea participării producătorilor locali la licitațiile organizate pentru suprafețe geografice mari, în special la nivel județean.
Autoritățile locale și regionale ar trebui să aibă un rol mai important în program
Proiectul de aviz susține implicarea mai puternică a autorităților locale și regionale în stabilirea criteriilor de eligibilitate, identificarea beneficiarilor, implementarea programului și monitorizarea rezultatelor.
Potrivit documentului, autoritățile teritoriale pot adapta mai bine programul la particularitățile comunităților și la nevoile copiilor.
Această abordare este relevantă pentru România, unde Programul pentru școli este construit pe principiul descentralizării, dar în practică majoritatea autorităților locale deleagă organizarea achizițiilor către consiliile județene.
Doar un număr redus de localități derulează direct programul, în timp ce majoritatea licitațiilor sunt organizate la nivel județean.
Contractele de valori mari și condițiile impuse prin caietele de sarcini pot limita participarea producătorilor locali. În unele cazuri, procedurile de achiziție sunt reluate deoarece nu se prezintă ofertanți sau ofertele nu îndeplinesc condițiile stabilite, ceea ce întârzie distribuirea produselor către elevi.
La dezbaterea „Lapte și carte”, organizată în luna mai la Camera Deputaților, vicepremierul Tánczos Barna a atras atenția asupra acestei probleme, arătând că loturile mari reduc șansele fermierilor și procesatorilor locali de a participa la program.
Reprezentanții industriei alimentare au semnalat, la aceeași dezbatere, întârzieri în organizarea licitațiilor, lipsa predictibilității contractelor și situații în care distribuirea produselor începe la câteva luni după debutul anului școlar.
Educația alimentară ar trebui să aibă un rol mai important
Proiectul de aviz discutat la Bruxelles abordează și componenta educativă a programului.
Comitetul European al Regiunilor susține că activitățile de educație alimentară trebuie sprijinite mai consistent și că finanțarea europeană nu ar trebui exclusă pentru activitățile de sensibilizare realizate prin programa școlară obișnuită sau prin alte politici și programe.
Programul european pentru școli nu urmărește doar distribuirea gratuită a unor produse alimentare, ci și formarea unor obiceiuri sănătoase de alimentație, familiarizarea copiilor cu agricultura și înțelegerea provenienței alimentelor.
În România, această componentă este însă foarte puțin vizibilă.
Potrivit studiului sociologic realizat de IRES și prezentat la dezbaterea „Lapte și carte”, doar 5% dintre părinții chestionați au declarat că elevii au participat la activități educative asociate programului.
Cercetarea a arătat, de asemenea, că programul are un rol social important, în special în comunitățile vulnerabile, dar efectele sale asupra comportamentelor alimentare sunt limitate.
Printre recomandările IRES se numără introducerea unor module de educație nutrițională, realizarea de materiale pentru profesori, implicarea producătorilor locali în activități educative și îmbunătățirea comunicării cu părinții.
Finanțarea programului după 2027, o altă preocupare a Comitetului Regiunilor
Documentul analizat în plenul de la Bruxelles atrage atenția și asupra viitoarei finanțări europene.
Comitetul European al Regiunilor își exprimă îngrijorarea privind lipsa unor resurse financiare dedicate explicit programului pentru școli în noua arhitectură bugetară europeană.
Instituția consideră că programul trebuie să beneficieze de o finanțare predictibilă, astfel încât statele membre și autoritățile responsabile să poată planifica distribuirea produselor și activitățile educative.
În România, Programul pentru școli este finanțat atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.
Pentru anul școlar 2026-2027, Guvernul are pe agenda ședinței din 14 octombrie un proiect de hotărâre care prevede alocarea a 802,447 milioane de lei pentru distribuirea fructelor, legumelor, laptelui, produselor lactate și de panificație, precum și pentru măsurile educative și evaluarea programului.
Din această sumă, 376,214 milioane de lei sunt prevăzute pentru lapte și produse lactate, 242,307 milioane de lei pentru produse de panificație, 107,393 milioane de lei pentru fructe și legume și 74,578 milioane de lei pentru măsuri educative.
Ce urmează după dezbaterea de la Bruxelles
Proiectul de aviz privind organizarea comună a piețelor agricole și Programul UE pentru școli este analizat în cadrul celei de-a 173-a sesiuni plenare a Comitetului European al Regiunilor, la punctul 28 al ordinii de zi.
Raportorul documentului este Alessio Mammi, reprezentant al regiunii Emilia-Romagna din Italia, iar la dezbatere este prevăzută intervenția europarlamentarului francez Eric Sargiacomo, raportor al Parlamentului European pentru reforma organizării comune a piețelor agricole.
Comitetul European al Regiunilor este un organism consultativ al Uniunii Europene, care reprezintă autoritățile locale și regionale din statele membre. Avizele sale nu au caracter obligatoriu, dar contribuie la procesul legislativ european.
