PROIECT Mecanism de tip peer learning pentru școli, creat de Ministerul Educației printr-un instrument birocratic: școlile „cu rezultate” pot face parteneriate cu școli care au decalaje / Activitățile pot fi pentru profesori, directori și elevi

1.482 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – George Călin
Un proiect de ordin care propune înființarea unui mecanism formalizat de sprijin instituțional între unitățile de învățământ preuniversitar a fost pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării. Miza este reducerea decalajelor educaționale și creșterea calității procesului educațional în școlile aflate în dificultate, potrivit mesajului MEC. Mecanismul este similar celui de peer learning – învățare colegială între școli.

Potrivit articolului 1, alineatul (2) din document, sprijinul instituțional înseamnă „ansamblul de activități, măsuri și forme de cooperare dintre unitățile de învățământ, prin care o unitate de învățământ cu rezultate relevante pune la dispoziția unei alte unități de învățământ expertiză pedagogică, resurse educaționale, suport metodologic și organizatoric”.

Scopul declarat al acestor parteneriate este explicit: „reducerea decalajelor educaționale și sprijinirea unităților de învățământ cu resurse insuficiente sau situate în zone defavorizate”, conform art. 1, alin. 3 din ordin.

Parteneriatele se pot încheia între cel puțin două unități de învățământ, la nivel județean sau interjudețean, „din inițiativa părților sau la recomandarea inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București”, se arată în artilocul 2, alin. 1. Recomandarea se bazează pe performanțele elevilor, rezultatele la examenele naționale și internaționale, riscul de abandon școlar și constatările inspecției școlare.

Unitatea „cu rezultate” este denumită „unitate de învățământ-suport” și trebuie să aibă „rezultate deosebite obținute la examenele naționale și la evaluările internaționale” și „personal format preponderent din cadre didactice calificate”, scrie în articolul 2 la alineatul 3, lit. a). În schimb, școala beneficiară, adică cea fără rezultate, poate înregistra „rate mari sau risc ridicat de abandon școlar ori un procent semnificativ de cadre didactice fără studii corespunzătoare postului”, după cum prevede art. 2, alin. 3, lit. b din ordinul pus în consultare.

Printre activitățile permise în cadrul parteneriatului se numără: lecții demonstrative, ateliere pentru profesori debutanți, activități de sprijin pentru leadership educațional, consiliere în utilizarea tehnologiei și proiecte interdisciplinare comune.

Activitățile pot avea loc „fizic sau online” și pot implica inclusiv școli care fac parte dintr-un consorțiu.

Art. 3 – Activitățile din cadrul parteneriatului pentru sprijin instituțional

(1) Activitățile din cadrul parteneriatului se pot desfășura fizic sau online și pot include, fără a se limita la:

(a) lecții online, lecții demonstrative;

(b) ateliere tematice de formare și observare pentru cadrele didactice debutante sau fără studii corespunzătoare postului;

(c) activități de sprijin pentru managementul școlar și dezvoltarea leadershipului educațional;

(d) consiliere pentru utilizarea tehnologiei în educație, crearea și partajarea de resurse educaționale digitale;

(e) proiecte interdisciplinare și activități comune elevi–profesori între unități;

(f) sesiuni de îndrumare instituțională în format hibrid, sincron sau asincron, prin platforme digitale acreditate.

(2) Activitățile menționate la alin. (1) pot fi desfășurate și în cadrul unităților care fac parte dintr-un consorțiu școlar constituit sau care se constituie în acest scop, conform reglementărilor în vigoare.

Ambele părți din parteneriat – atât școala-suport, cât și cea beneficiară – trebuie să desemneze profesori responsabili de proiect, să implice cadre didactice și elevi, și să contribuie la implementarea activităților.

Evident, fiind un instrument birocratic, monitorizarea înseamnă din nou birocrație: „părțile implicate întocmesc un raport privind stadiul îndeplinirii obiectivelor stabilite la nivelul parteneriatului”, prevede art. 5, alin. 1.

Inspectoratele școlare pot propune măsuri pentru creșterea eficienței, iar ministerul se angajează să disemineze bune practici.

Finanțarea acestor parteneriate este lăsată la latitudinea școlilor: se pot folosi „bugetele proprii ale unităților de învățământ, fonduri externe nerambursabile, sponsorizări, programe și alte surse legale”, prevede proiectul.

DOCUMENT Proiect Ordin privind reglementarea cadrului general pentru dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituțional între unitățile de învățământ, în vederea creșterii calității educației


3 comments
  1. Ăștia sunt imbecili. Școlile „fara rezultate” sunt alea care au, de la bun început, cei mai slabi elevi. Cele „cu rezultate” sunt așa nu pentru că au profesorii și directorii de acolo stea in frunte ci pentru că, pur și simplu, vin la ele copiii cei mai buni. Un liceu la care se intra cu medie peste 9 va avea rezultate bune la Bacalaureat. Diferența între elevi este uriașă, unii intra la liceu cu nota 2, alții – cu 10. Și soluția voastră este sa asiste profesorii elevilor de 2 la lecțiile model ale profesorilor care predau la elevi de 10. Ca să ce? Că ei știu bine ce au de făcut, doar că N-AU CU CINE, fir-ar sa fie!

  2. Cum ar veni performanta e din nou sancționată.

    Și ca de obicei totul pe gratis, fără plată.
    Iluzia ipoteticilor hârtii cu puncte care expiră după 2 ani.

    Fraierii societății.

  3. iar englezisme? pe ce se bazeaza adoptarea acestei ass zise metode? ce rezultate a dat si unde? tot din scoli occidentale unde ai populatii semnificative de asiatici care sunt stricti in privinta scolirii copiilor?
    sau invocam iar opera actualului ministru care vrea americanizarea aceea extrem de eficienta a sistemului public de invatamant?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Comisia de etică a Universității Politehnica București îl verifică pe Călin Georgescu, lector al instituției, după o sesizare referitoare la nereguli în angajarea și avansarea în carieră a acestuia – surse

Dosarul de angajare și etapele parcurse în cariera didactică de profesorul Călin Georgescu, lector universitar la Universitatea Națională de Știință și Tehnică Politehnica București – centrul universitar Pitești, sunt verificate…
Vezi articolul

Licitația pentru tablete școlare a fost reluată. Singurul ofertant este Vodafone, „Telekom a întârziat 2 minute” față de ora limită la care se puteau depune ofertele. Două regiuni, rămase pe dinafară – anunță șefa ONAC

Licitația pentru tablete s-a reluat, iar singurul ofertant este Vodafone România, care a înregistrat oferte pentru patru loturi, a declarat pentru Edupedu.ro președinta Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC). Două…
Vezi articolul
Workshop Siguranta online

Doi elevi de clasele a VII-a și a VIII-a, clasați în primii 4 la Olimpiada de Securitate de Cibernetică pentru liceu, au fost descalificați de pe podium de ISMB pentru că nu sunt încă în clasa prevăzută de regulament / Organizatorii au hotărât să îi lase la etapa națională, dar în afara concursului

Situație inedită la prima ediție a Olimpiadei de Securitate Cibernetică. Doi elevi de clasele a VII-a și a VIII-a din București, participanți la etapa pe municipiul București a OSC, au…
Vezi articolul