Atacurile intens mediatizate pot fi urmate de fapte asemănătoare, prin mimetism social, însă motivele copiilor pot fi diferite, a spus psihologul Gabriela Groza, psiholog expert judiciar și lector universitar la Facultatea de Psihologie UBB Cluj, joi, 22 octombrie, la Euronews România.
- Părinții să fie atenți la tot ceea ce ține de viața copilului lor, care nu înseamnă doar faptul că e un copil liniștit. Înseamnă și comunicare online și lucruri interiorizate, a declarat ministrul Sorin Ionescu, pentru Edupedu.ro.
- Amintim că un elev de clasa a IX-a a rănit un coleg cu o macetă, la Colegiul Armand Călinescu din Pitești, și a agresat fizic un altul, în toaleta școlii, în pauză. Minorul este în custodia Poliției, astăzi 22 octombrie.
În cazul elevului de 15 ani care a rănit un coleg și a agresat un altul într-un liceu din Pitești, nu se poate stabili deocamdată dacă a fost vorba despre bullying, a afirmat Gabriela Groza.
Incidentul din Pitești a avut loc la trei zile după ce un elev de 13 ani a rănit o profesoară și un coleg într-o școală din Bistrița.
„Nu este neobișnuit să existe și alte atacuri care pot să fie o imitație a primului. După ce are loc un astfel de atac și este intens mediatizat, se observă la nivel internațional că apar imediat atacuri cu anumite similitudini”, a spus Gabriela Groza.
Psihologul a subliniat că asemănările dintre fapte nu înseamnă neapărat că elevii au avut aceleași motive. „Copilul care a atacat în Bistrița putea să fie motivat de cu totul altceva decât copilul care a atacat în Argeș. E, până la urmă, o reacție similară la ceva ce putea să fie diferit.”
Nu se poate presupune automat că familia este responsabilă
„Pentru a vorbi despre bullying, avem nevoie să fie îndeplinite anumite condiții legate de o stare de inferioritate a victimei față de agresor, de acțiuni repetate care să ducă la suferința și umilirea repetată a victimei și așa mai departe”, a explicat Gabriela Groza.
Întrebată de unde se pot inspira adolescenții pentru astfel de atacuri, aceasta a spus că sursele pot fi diverse și că nu se poate presupune automat că familia este responsabilă.
„Poate să fie inspirat din absolut orice sursă, online sau dintr-un film pe care îl vizionează. Nu aș trage sub nicio formă concluzia acum că părinții au avut comportamente similare și asta i-a făcut să copieze. Sunt mult mai multe surse disponibile adolescenților decât familia”, a afirmat Gabriela Groza.
Redăm declarațiile psihologului Gabriela Groza
Gabriela Groza: Nu este neobișnuit să existe și alte atacuri care pot să fie o imitație a primului. Adică, după ce are loc un astfel de atac și este intens mediatizat, se observă la nivel internațional că apar imediat atacuri cu anumite similitudini, pentru că uneori copiii, și nu doar copiii, ci și adulții, imită. Este un mimetism social care se produce, chiar dacă explicațiile interne ale persoanelor pot să fie diferite. Copilul care a atacat în Bistrița putea să fie motivat de cu totul altceva decât copilul care a atacat în Argeș. E, până la urmă, o reacție similară la ceva ce putea să fie diferit.
Nu știm dacă, cel puțin în cazul de azi, este vorba despre bullying sau despre o agresivitate care nu se încadrează în bullying, pentru că, pentru a vorbi despre bullying, avem nevoie să fie îndeplinite anumite condiții legate de o stare de inferioritate a victimei față de agresor, de acțiuni repetate care să ducă la suferința și umilirea repetată a victimei și așa mai departe.
Trebuie să aflăm care sunt motivele interne și, cel mai probabil, în cazul de față se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, care este obligatorie pentru copiii între 14 și 16 ani. De acolo vom regăsi inclusiv explicații privind această reacție.
Moderator: Desigur, ne întrebăm și care ar putea fi sursa unor astfel de idei. Iată că un copil are ideea de a veni cu un cuțit, cu o macetă, la școală. Unde găsește aceste exemple, în familie, pe rețelele sociale, în societate? Cum se explică?
Gabriela Groza: Nu înseamnă neapărat că ar fi vorba despre familie. Adolescența este vârsta la care infracționalitatea și violența sunt cele mai ridicate. Din acest punct de vedere, reacțiile lor sunt cel mai puțin controlabile din tot parcursul vieții, iar aceasta este o chestiune care ține de dezvoltarea umană. Modul în care ajung reacțiile acestea să se manifeste, că e vorba despre un cuțit, o macetă, o armă sau altceva, poate să fie inspirat din absolut orice sursă, online sau dintr-un film pe care îl vizionează.
Nu aș trage sub nicio formă concluzia acum că părinții au avut comportamente similare și asta i-a făcut să copieze. Sunt mult mai multe surse disponibile adolescenților decât familia, cum poate ar fi prima intuiție în cazul unui copil de 3, 4 sau 5 ani, dar nu la această vârstă.
Citește și
DOCUMENT Cum le vorbim copiilor despre incidentul recent de la o școală din Bistrița: Adevărul, spus simplu și calm, în doze mici. Ghid pentru părinți și profesori, realizat de Colegiul Psihologilor din România și CJRAE
Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, după atacurile din școli: Vor fi controale inopinate privind accesul în școli și vrem verificarea ghiozdanelor când există suspiciuni / Mă îngrijorează diversitatea formelor de violență și, mai ales, motivația copiilor
