Protejarea unuia dintre pilonii democrației, presa, în fața unor presiuni adesea invizibile pentru public, de la influențele patronale la amestecul politic sau condiționarea economică face obiectul unei noi legi europene, intrată în vigoare săptămâna aceasta și care va trebui pusă în aplicare, în perioada următoare, la nivelul statelor membre. Noua Lege europeană privind libertatea mass-media va permite publicului să aibă acces la informații-cheie despre sursele de informare pe care le folosesc, de la alocarea publicității de stat la cine sunt proprietarii lor.
Astfel de informații sunt incluse, în general, în legislațiile naționale ale țărilor membre ue, dar prevederile respective sunt adesea ignorate – vezi, de exemplu, cazul listei proprietarilor radio-TV care, în urmă cu câțiva ani, dispăruse de pe site-ul CNA, sub pretextul GDPR, sau alocarea banilor de la partide, semnalată ca problemă într-un raport internațional recent despre starea presei.
Noua lege europeană (descărcabilă aici), propusă inițial în 2022 și intrată în vigoare la nivel UE pe 7 mai a.c., va oferi un plus de protecție pentru instituțiile media, publice sau private, care doresc să-și păstreze independența în fața diverselor presiuni. Pentru aceasta, ea și-a stabilit o serie de obiective, precum:
- Cererea ca statele membre să respecte libertatea editorială a furnizorilor media
- Asigurarea protejării surselor jurnalistice, care sunt esențiale în anchetele de presă
- Garantarea transparenței proprietății media
- Protecție în fața posibilelor măsuri restrictive ale marilor platforme online, care adesea elimină nejustificat materialele unor organizații de presă
- Introducerea unor teste care să verifice că pe o piață există pluralism media și independență editorială și sunt evitate concentrările de piață
- Sunt impuse măsuri care să asigure transparența măsurătorilor de audiență, pentru a evita riscul unor date „umflate” în favoarea anumitor media.
- Măsuri de transparență privind alocarea de publicitate de stat
- Posibilitatea ca utilizatorii să-și stabilească setările diverselor aparate sau interfețe după cum doresc ei, nu după cum le impune un furnizor media
Toate acestea nu vor intra în vigoare, la nivelul legislației naționale, imediat. Dar toate trebuie puse în aplicare, pe plan național, în termen de trei ani, după un calendar prezentat de Comisia Europeană. Cele mai multe prevederi, însă, precum cele legate de asigurarea transparenței în proprietatea media, publicitatea de stat, măsurători de audiență sau evaluarea concentrărilor de pe piața media trebuie să fie introduse în legislația statelor membre – acolo unde nu există deja, sau nu sunt conforme cu legea europeană – până în august anul viitor.
Iar în cazul în care cetățenii vor constata abateri de la aceste norme, ei pot apela la instanțele naționale. În cazul în care un stat membru înregistrează abateri considerabile și sistematice de la aceste prevederi, Comisia Europeană poate declanșa proceduri de infringement împotriva acelei țări.
Citește și:
G4Media.ro: Parlamentul European a adoptat legea pentru protejarea libertății presei și limitarea spionajului asupra reporterilor / „Este o amenințare pentru cei care vor să folosească puterea statului, inclusiv cea financiară, pentru a face mass-media dependentă de ei”
Diana Ghimiși
