O treime dintr-un an școlar fără școală înseamnă o pierdere de 3% pe an a veniturilor viitoare ale elevilor și o creștere economică cu 1,5% mai mică pentru o țară, estimează un raport OECD făcut de Eric Hanushek. Pentru SUA prognoza arată o scădere a PIB de 14 mii de miliarde de dolari

2.777 de vizualizări
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) susține, într-un raport propriu dat publicității luna aceasta, prognozele de până acum, potrivit cărora pierderile de învățare de până acum vor cauza o scădere a veniturilor pe tot parcursul vieții elevilor actuali, scădere ce va crește dacă pierderile de învățare vor continua. OECD arată, în raport, că acestea se vor resimți și în economiile țărilor și atrage atenția: „impactul viitor al pierderilor de învățare trecute și viitoare trebuie luat în considerare când se decide modelul mixt de învățare la clasă sau de acasă, sau dacă ar fi închise din nou clasele, local sau regional”.

Potrivit raportului OECD, cercetările legate de economia educației arată că fiecare an de școală determină o creștere medie de circa 7,5-10% a veniturilor obținute pe tot parcursul vieții de beneficiarul educației. „Altfel spus, dacă se pierde o treime dintr-un an de învățare, acele venituri ar scădea cu circa 3%.”

Măsurarea brută a realizărilor școlare este mai puțin importantă decât problema pierderilor de abilități cognitive ce rezultă din închiderea școlilor, afirmă organizația, arătând că problemele sunt mai profunde decât pierderile de venituri pe care ar urma să le înregistreze elevii de acum.

„O forță de muncă mai puțin abilă înseamnă și rate mai mici de creștere economică la nivel național. Pierderea unei treimi de an de învățare efectivă pentru elevii afectați de închiderea din prima parte a anului 2020 va determina, pe baza datelor istorice, o scădere a PIB-ului unei țări cu 1,5% în medie, până la sfârșitul secolului. Dacă școlile redeschise (unde vor veni și noi elevi) nu se vor ridica la standardele anterioare pandemiei, impactul asupra bunăstării economice viitoare va fi proporțional mai mare”, arată organizația citată.

Au fost calculate pierderile pentru statele G20, iar SUA ar înregistra pierderi de peste 14 mii de miliarde de dolari, de exemplu, în cazul în care elevii ar pierde o treime din învățarea de pe parcursul unui an școlar.

Aceasta menționează și costuri potențiale asociate pierderilor în dezvoltarea socio-emoțională a copiilor, dar precizează că nu există, în prezent, date referitoare la impactul economic al acestor pierderi.

OECD reafirmă că impactul cel mai puternic se resimte în rândul copiilor deja dezavantajați, ceea ce se traduce într-o creștere a inegalităților în societate. Iar organizația a evrtizează că sunt necesare măsuri imediate pentru a oferi învățare eficientă, chit că adaptată la noile condiții, pentru toate grupele de vârstă.

Raportul OECD poate fi consultat în detaliu aici și include referințe la cazuri istorice unde închiderea școlilor a determinat pierderi economice sau de altă natură.

Raportul este semnat de Eric A. Hanushek și Ludger Woessmann. Eric Hanushek este unul dintre cei mai cunoscuți economiști din lume, e specializat pe economia educației și lucrează la Hoover Institution al Stanford University. Și-a dat doctoratul la MIT (Massachusetts Institute of Technology). Ludger Woessmann este economist german și profesor de economie la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen. Este unul dintre principalii economiști specializați pe educație din lume, este directorul Centrului IFO pentru economia educației.

Foto: © Vadreams | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil. Pentru școli, elevi și studenți Dreamstime.com oferă 50% reducere la toate planurile, până la sfârșitul lunii septembrie.

Citește șI:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Raport: Taxele pentru facultate și master au crescut cu peste 25% în ultimii doi ani. Universitățile cer mai mulți bani de la studenți, în condițiile scăderii numărului de plătitori și prezenței tot mai slabe în clasamentele internaționale

Numărul de studenți plătitori din ciclul de licență tinde să scadă, dar universitățile aplică taxe considerabil mai mari decât în anii anteriori, reiese din datele centralizate de rețeaua Eurydice și…
Vezi articolul

Recomandările practice pentru universitățile din Marea Britanie, pentru prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale: Puncte unice de contact pentru sesizări, instruire specifică pentru anchetatori, folosirea intensă a datelor, proceduri diferențiate pentru studenți, absolvenți, pentru reclamații în cazuri curente sau cazuri vechi

Consultări cu studenții și cu victime ale unor abuzuri, proceduri clare pentru managementul de caz și diverse tipuri de investigații, instruirea celor implicați despre tot ce presupune o asemenea anchetă,…
Vezi articolul

Fără impozit pe venit pentru profesori, CASS la jumătate și un salariu minim brut de 5000 de lei – soluții propuse de Asociația Școlilor Particulare pentru o apropiată “criză de personal puternică” în educație / Organizația publică și salariile profesorilor pe grade didactice

Scutirea de impozit pe venit pentru profesori este propusă de Asociația Școlilor Private ca soluție pentru “criza de personal puternică în sectorul educației”, o criză prezentată drept iminentă într-un studiu…
Vezi articolul

ANALIZĂ Finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, prevăzută de proiectele adoptate ale noilor legi Deca-Iohannis, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului

“Parlamentul României nu are de gând ca, peste șase luni, să voteze, atunci când se va discuta legea bugetului de stat, acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație”,…
Vezi articolul