Recomandări pentru copiii refugiați din Ucraina și pentru cei care le asigură educația în țara-gazdă, pe baza experienței crizei refugiaților din Mediterană – expert britanic

333 de vizualizări
Foto: © Tutye2001 | Dreamstime.com
Activitățile sociale sunt utile, dar nu pot înlocui școala, în condițiile în care întreruperea învățării poate fi sursă de traumă pentru copiii refugiați din Ucraina, confruntați deja cu separarea familială și care au fost poate chiar martorii conflictului armat, atrage atenția un expert britanic, pe baza experienței crizelor umanitare de la Mediterană, din ultimul deceniu. Acesta face, pe blogul Institutului pentru Educație al University College London, o serie de recomandări atât pentru familiile cu copii refugiate din calea războiului, cât și pentru cei care îi primesc și le oferă servicii educaționale.
  • Recomandările sunt făcute de Brad Blitz, profesor de politici internaționale în cadrul Institutului pentru Educație al UCL – Facultatea de Educație și Societate, care a lucrat în cadrul proiectelor de primire a refugiaților în Marea Mediterană și Afghanistan.

Potrivit acestuia, persoanele care iau calea refugiului este bine să aibă acces la copii ale documentelor de identitate, documente medicale și, în cazul elevilor, la documentele ce atestă școlarizarea sau calitatea de student, care pot fi încărcate pe sisteme securizate de email sau de stocare.

Copiii, mai arată el, au nevoi specifice, ce țin inclusiv de trauma produsă de separarea familiilor, de starea de război și de întreruperea activităților școlare. Din acest punct de vedere, el arată că activitățile sociale organizate pentru copiii refugiaților în Grecia, de exemplu, sunt de ajutor, dar nu pot înlocui școala, iar țările gazdă ar trebui să depună eforturi pentru a reduce cât se poate de mult perturbarea educației acestor copii și pentru a-i integra la nivel local.

“Trebuie să ne amintim că printre refugiați vor fi profesori ucraineni, care au cea mai bună pregătire pentru a-i ajuta pe copiii refugiați și pentru a organiza o tranziție de la un sistem la altul”, notează autorul citat. El semnalează că școala îi ajută și pe părinți, deoarece le oferă timp pentru a-și manifesta suferința fără să aibă copiii în preajmă, dar și să-și vadă de propriile nevoi.

Profesorul mai atrage atenția asupra unei nevoi aparte: conflictul din Ucraina este unul identitar, în care Vladimir Putin încearcă să șteargă identitatea politică a unui stat suveran. Iar în aceste condiții serviciile de educație asigurate de țara gazdă ar trebui să insiste pe identitatea distinctă a Ucrainei și pe tradițiile democratice, păstrând activități istorice, culturale și sociale, după cum sunt ele împărtășite de refugiați în general și de profesorii refugiați în particular.

Recomandările complete ale lui Brad Blitz.

Foto: © Tutye2001 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rezultate slabe, inechitate, infrastructură precară – tablou sumbru al educației românești, prezentat într-un proiect de Strategie pentru protecția drepturilor copilului, propus de Ministerul Familiei / Măsurile propuse, formulate sumar și în termeni generici

Sistemul național de educație este “desființat”, din punct de vedere al rezultatelor și al modului cum îi formează pe copii și sprijină drepturile acestora, într-un proiect de Strategie Națională pentru…
Vezi articolul

Cercetătorul Dacian Dolean: În loc să se îngrijoreze că Liceele Pedagogice formează învățători, ARCE ar fi bine să învețe să facă cercetare avansată în științele educației

Am urmărit dezbaterea recentă referitorare la propunerea de desființare a specializării „învățător-educator” la liceele pedagogice, și comunicatul recent al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE) referitor la această dezbatere.…
Vezi articolul

Numărul de ore și de zile de școală contează în rezultatele elevilor. Dragoș Iliescu: Copiii din România nu fac prea multă carte. Având ore puține de școală, îi încărcăm masiv cu teme, ceea ce nu e în ordine

„Copiii din România NU fac prea multă carte. Dimpotrivă, datele ne arată că fac prea puțină școală, comparativ cu elevii din alte state europene. Sigur, având ore puține de școală…
Vezi articolul

10.000 de tablete școlare stau în depozitele Inspectoratului București, la o lună de la începerea școlii. ISMB: Toată lumea se mișcă greoi. Dorim ca până la sfârșitul săptămânii să repartizăm aceste tablete

10.000 tablete școlare stau în depozitele Inspectoratului Școlar al Municipiului București și astăzi, 15 octombrie, la o lună de la începerea școlii în sistem hibrid pentru majoritatea elevilor din Capitală.…
Vezi articolul

VIDEO Andrei Pleșu și „perplexitățile” sale despre ce se mai finanțează în cercetarea internațională și ce întrebări își pun cercetătorii. De la „de ce au zebrele dungi?” și dacă „zebrele sunt negre cu dungi albe sau albe cu dungi negre?”, până la „problemele de gender din mânăstirile grecești de secol IV”

Tendința ca cercetarea să fie finanțată doar pentru proiecte „de actualitate” sau care sunt „în trend” a fost abordată de scriitorul Andrei Pleșu în cadrul conferinței „Abisuri tematice – ce…
Vezi articolul