Comisia care analizează evoluția învățământului superior, legătura acestuia cu piața muncii și propune Ministerului Educației cifra de școlarizare pentru anul universitar următor are un nou regulament de funcționare. CNSPIS este pusă explicit sub coordonarea Direcției generale învățământ universitar din Ministerul Educației și Cercetării, în timp ce rolul UEFISCDI este definit acum drept unul de sprijin tehnic. În comisie poate intra și un reprezentant al celei mai mari federații sindicale reprezentative din universitățile de stat, cu drept de vot, în timp ce studenții au un reprezentant care participă doar ca observator, fără drept de vot.
Noul Regulament de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS) a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4.650 din 12 august 2026 și publicat miercuri, 26 august, în Monitorul Oficial nr. 708.
Documentul înlocuiește regulamentul din 2018, făcut în baza fostei Legi a educației naționale nr. 1/2011, și transpune în regulile de funcționare ale CNSPIS prevederile noii Legi a învățământului superior nr. 199/2023. Inclusiv coordonarea Comisiei de către Direcția generală învățământ universitar și participarea reprezentanților sindicatelor și studenților sunt prevăzute de Legea 199/2023, nu sunt introduse pentru prima dată prin ordinul publicat acum.
Schimbarea este vizibilă și în statutul organismului. În 2018, CNSPIS, pe atunci Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, era definit drept un „organism consultativ de nivel național”, care sprijinea activitatea Ministerului. Nu exista în regulament o prevedere care să stabilească explicit că activitatea Consiliului este coordonată de o structură a Ministerului.
În schimb, UEFISCDI avea un rol important în funcționarea curentă: asigura „sprijinul tehnic și executiv”, secretariatul tehnic, gestiona resursele și trebuia să asigure buna desfășurare a activității CNSPIS în relațiile cu Ministerul, universitățile, instituțiile de cercetare și alte organizații.
În noul regulament, raportul este formulat diferit. Art. 23 alin. (1) stabilește: „Activitatea CNSPIS este coordonată de Direcția generală învățământ universitar din cadrul MEC, conform art. 154 alin. (9) din Legea nr. 199/2023.”
UEFISCDI rămâne responsabilă de administrarea și gestionarea resurselor CNSPIS, însă art. 23 alin. (2) îi atribuie „sprijinul tehnic” pentru activitatea Comisiei. Față de regulamentul din 2018 dispare termenul „executiv”, precum și lista atribuțiilor detaliate privind secretariatul și relațiile instituționale ale CNSPIS.
Practic, noua arhitectură prevăzută de Legea învățământului superior și preluată acum în regulament așază mai explicit Comisia sub coordonarea structurii pentru învățământ universitar din Minister, în timp ce UEFISCDI rămâne cu rolul tehnic și cu administrarea resurselor.
Ce face CNSPIS și de ce contează
CNSPIS este organismul consultativ care ar trebui să ofere Ministerului date și prognoze pentru deciziile privind dimensiunea și evoluția sistemului universitar. Una dintre atribuțiile sale cu efect direct asupra universităților este să propună Ministerului o prognoză pentru cifra de școlarizare din anul universitar următor.
Noul regulament pune mai mult accent și pe relația dintre universități și piața muncii. CNSPIS trebuie să elaboreze și să propună Ministerului setul de indicatori pentru monitorizarea învățământului superior, să analizeze datele obținute și să propună îmbunătățirea modului în care acestea sunt colectate.
În plus, apare explicit între atribuții elaborarea de „studii, analize și prognoze privind evoluția sistemului de învățământ superior și corelarea acestuia cu dinamica pieței muncii”, potrivit art. 3 lit. d).
Comisia continuă să propună Ministerului prognoza cifrei de școlarizare pentru anul universitar următor. Există însă o diferență în cazul metodologiei după care locurile finanțate de la buget sunt repartizate preliminar universităților.
În regulamentul din 2018, CNSPIS avea direct sarcina să „propună MEN o metodologie de repartizare preliminară a locurilor bugetate pe universități”.
Acum, Comisia propune această metodologie „la solicitarea MEC”, potrivit art. 3 lit. f). Cu alte cuvinte, regulamentul condiționează explicit această atribuție de o solicitare venită de la Minister.
Actuala componență a CNSPIS a fost stabilită în martie 2026, după cum a scris Edupedu.ro. Comisia este condusă de Vasile-Alecsandru Strat, de la Academia de Studii Economice din București, care și-a păstrat funcția de președinte. Vicepreședinți sunt Ovidiu-Aurel Ghiuță, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, și Ioan Sacala, de la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București. Politehnica București are doi reprezentanți între cei 17 membri ai CNSPIS. În componența stabilită în martie, Marian Năstase, din partea Federației Sindicale „Alma Mater”, figura ca observator, la fel ca reprezentantul studenților, Laurențiu-Gabriel Dincă, de la Uniunea Studenților din România.
Sindicatele pot vota, studenții nu
Se schimbă și modul în care este definită componența CNSPIS. Comisia are 17 membri, care trebuie să fie cadre didactice cu cel puțin funcția de conferențiar universitar sau echivalentul acesteia obținut în străinătate ori membri ai Academiei Române și ai unor instituții de cultură. Ei sunt selectați pe baza performanțelor științifice cu relevanță națională și internațională.
Pe lângă aceștia, CNSPIS „poate avea în componență un membru al federației sindicale reprezentative din învățământul superior de stat cu cei mai mulți membri”, iar acesta are drept de vot.
Studenții au un statut diferit. Reprezentantul lor este nominalizat de federațiile naționale studențești și „participă la activitatea CNSPIS cu statut de observator, fără drept de vot”, potrivit art. 4 alin. (3).
Diferența dintre cele două forme de reprezentare este prevăzută chiar de Legea învățământului superior nr. 199/2023 și este preluată acum în regulamentul CNSPIS.
Membrii primesc 1/20 din salariul de referință pentru fiecare ședință
Regulamentul schimbă și formularea privind plata membrilor Comisiei. Aceștia primesc pentru fiecare ședință sau reuniune de lucru o retribuție brută egală cu 1/20 din salariul de bază corespunzător „coeficientului de ierarhizare maxim” al unui profesor universitar dintr-o instituție finanțată din fonduri publice, potrivit art. 21.
Vechiul regulament raporta plata tot la 1/20 din salariul de bază al unui profesor universitar, dar reperul era profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime, gradația 5.
Noul regulament extinde și categoria persoanelor pentru care pot fi decontate transportul, diurna și cazarea. Pe lângă membrii CNSPIS și experții consultați, sunt incluși explicit și observatorii, categorie în care intră reprezentantul studenților.
Mandatul membrilor rămâne de patru ani și poate fi reînnoit fără a depăși opt ani. CNSPIS are un președinte și doi vicepreședinți desemnați de ministrul Educației și Cercetării, precum și un secretar general și un purtător de cuvânt. Pentru adoptarea unei hotărâri este necesară participarea a cel puțin nouă membri.
Comisia trebuie să își adopte propriul regulament intern de funcționare în maximum 60 de zile de la publicarea noului regulament în Monitorul Oficial.
Foto: © Sarinya Pinngam | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
