Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a vorbit despre posibilitatea să nu mai existe anumite limitări în cazul celor care vor să devină profesori în zonele cu deficit de personal. „Este foarte bine să ai toate acele limite, dar unde ai deficit de personal nu le mai poți impune”, a spus Mihai Dimian, duminică, 4 octombrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Mihai Dimian a precizat că avem „anumite limitări” în atragerea profesorilor de gimnaziu și liceu și că „ele sunt de înțeles acolo unde ai o competiție mare pe post”, dar nu le mai poți impune când ai deficit de personal:
„Noi avem anumite limitări în a atrage personalul către învățământul preuniversitar, cel puțin pentru aceste discipline. Ele sunt de înțeles acolo unde ai o competiție mare pe post. Este foarte bine să ai toate acele limite, dar unde ai deficit de personal nu le mai poți impune.
Pot să vă spun, din experiența din Statele Unite, că cineva care lucrase la o companie, un inginer foarte bun, care a avut o experiență în industrie de 20-25 de ani și dorea după aceea să predea în învățământul preuniversitar, cel puțin la nivel gimnazial, nu prea poate, că, domnule, nu poți să predai, că nu ai doi ani de pregătire.”
Ministrul Educației și Cercetării a făcut o comparație cu învățământul universitar și a spus că acolo sunt invitați experți care să le predea studenților:
„La învățământul universitar să observați că experți din industrie sunt invitați ca și cadre didactice asociate, cu aprobarea Senatului. Eu nu-i cer lui să aibă pregătirea pedagogică, să aibă nu știu ce doctorat pentru a susține acele ore. Și sunt tehnologii pe care ei le cunosc mai bine decât profesorii din universitate, dar la gimnaziu se pare că nu reușești să cunoști mai bine materia decât o facem noi la cel mai înalt nivel, la nivelul universitar.”
Până acum, formarea inițială a profesorilor s-a făcut în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar. La aceasta s-a adăugat și opțiunea masterului didactic, pilotat din anul universitar 2020-2021.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPPD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Inițial, proiectul Legii învățământului preuniversitar (varianta Cîmpeanu) prevedea, printr-o excepție, că orice persoană cu studii superioare ar putea să devină cadru didactic, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic.
Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, a declarat în cadrul unei conferințe că există o criză a cadrelor didactice ce ar putea fi rezolvată prin intermediul acestei excepții: „Avem nevoie de educație pentru sănătate, avem nevoie de acest modul, cu componenta de educație sexuală. Cine să predea? Profesorii de biologie, desigur. Avem oare suficient de mulți profesori de biologie pentru o disciplină care să facă parte din trunchiul comun, care să conțină module adaptate vârstei elevilor și să revină pe parcursul ciclului gimnazial și liceal? Sigur (că – n. red.) nu. Sigur avem o criză a cadrelor didactice (…)”.
Amintim că, în luna august 2022, peste 200 de profesori universitari au solicitat eliminarea acestei excepții, deoarece păstrarea ei ar genera decredibilizarea, deprofesionalizarea și vulnerabilizarea profesiei didactice în România.
„Imaginea profesiei didactice și percepția acesteia în societate vor fi afectate din cauza existenței a două categorii de profesori, fapt care, la nivel social, va genera degradarea statutului profesiei didactice, iar la nivel individual va afecta motivația pentru formare profesională și eficiență didactică”, conform profesorilor.
Ce este titularizarea?
Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
Citește și:
Ministrul Mihai Dimian: Etapele de mobilitate a profesorilor trebuie încheiate cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea școlii
august 2022 – Orice persoană cu studii superioare poate să predea în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic, prin excepția introdusă în noul proiect de lege / „Trebuie să începem să fim un pic mai deschiși în ceea ce înseamnă recunoașterea competențelor din contexte formale, informale” – Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației
1 comment
se cheama coborarea stachetei!!