Alegerile de mijloc de mandat din SUA, ce au făcut ca Partidul Republican să piardă controlul ambelor camere din Congres în favoarea Democraților, creează o realitate pe care România este foarte important să o înțeleagă, scrie Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA), într-o reacție publicată astăzi pe Facebook. Pricopie semnalează că Parteneriatul Strategic, care împlinește 30 de ani anul viitor, este al României cu SUA, „nu cu un partid. Nu cu o administrație trecătoare. Nu cu un politician”.
Potrivit acestuia, „uneori, comentatorii și chiar oameni politici par să considere că apropierea de o administrație echivalează cu apropierea de Statele Unite, iar schimbarea majorității politice de la Washington ar trebui să determine automat o schimbare de orientare la București. Este o confuzie care poate deveni costisitoare.”
El apreciază că „alegerile americane au produs o nouă configurație a puterii la Washington. România trebuie să o înțeleagă și să lucreze inteligent în interiorul ei, fără entuziasme partizane și fără interpretări pripite. Parteneriatul Strategic al României este cu Statele Unite ale Americii. Nu cu un partid. Nu cu o administrație trecătoare. Nu cu un politician. Aceasta ar trebui să fie regula elementară a politicii noastre externe.”
Cum vede Remus Pricopie impactul alegerilor din SUA asupra poziției și politicilor promovate de autoritățile române:
- „(…) Pentru România, înțelegerea acestei realități este deosebit de importantă.
- Securitatea Mării Negre, prezența militară americană pe flancul estic al NATO, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, cooperarea în domeniul energiei și dezvoltarea relațiilor economice sunt dosare care presupun dialog atât cu administrația de la Casa Albă, cât și cu instituțiile Congresului.
- O schimbare de majoritate parlamentară poate modifica prioritățile legislative și bugetare, poate deschide noi canale de dialog și poate crea dificultăți pentru anumite inițiative prezidențiale. Nu înseamnă însă că Statele Unite își schimbă automat interesele strategice sau angajamentele internaționale.
- În 2027, România și Statele Unite vor marca 30 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic. Această aniversare ar trebui să constituie un moment de reflecție asupra continuității relației bilaterale și asupra responsabilității clasei politice românești de a o consolida.
- Din păcate, observ uneori în dezbaterea publică românească o tendință de a interpreta politica americană prin simpatii și antipatii față de un anumit președinte sau partid. Uneori, comentatorii și chiar oameni politici par să considere că apropierea de o administrație echivalează cu apropierea de Statele Unite, iar schimbarea majorității politice de la Washington ar trebui să determine automat o schimbare de orientare la București.
- Este o confuzie care poate deveni costisitoare.
- Relațiile internaționale nu sunt o prelungire a preferințelor noastre electorale. Ele se construiesc pe interese, instituții, angajamente și încredere acumulată în timp. În cazul unui parteneriat strategic, continuitatea este la fel de importantă ca adaptarea la noile realități politice.
- România trebuie să aibă relații solide cu republicanii și cu democrații, cu administrația prezidențială și cu Congresul, cu instituțiile federale și cu actorii relevanți din statele americane. Aceasta nu este o opțiune de oportunitate politică, ci o condiție a unei diplomații mature. (…)”
Remus Pricopie scrie că, în opinia sa, „președintele Nicușor Dan a reușit să păstreze echilibrul necesar în relația României cu Statele Unite, fără să confunde dialogul cu administrația americană cu o afiliere politică. Este un principiu pe care Ministerul Afacerilor Externe îl înțelege foarte bine și pe care atât fostul ambasador al României la Washington, George Maior, cât și actualul ambasador, Andrei Muraru, au știut să îl transpună în practică, cu profesionalism și multă abilitate diplomatică.”
Comentariul lui Remus Pricopie, integral:
